Poziție sintetică: integrarea refugiaților pe piața forței de muncă

Reprezentanții Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților au răspuns invitației Secretariatului General al Guvernului la dezbaterea cu privire la barierele legislative, administrative și practice pentru integrarea refugiaților pe piața forței de muncă. Prezentăm mai jos poziția sintetică a CDMiR pe această temă.

Discuția s-a axat pe problemele specifice refugiaților din Ucraina, dar, în context, reprezentanții CDMiR au semnalat și problemele structurale care afectează alte categorii de străini care lucrează legal în România.

Apăsați aici pentru a descărca documentul în format PDF.

Principalele teme

  • Semnalăm probleme specifice refugiaților din Ucraina în ce privește accesul la piața forței de muncă: prevalența unor categorii de persoane greu angajabile; bariera limbii; dificultatea accesării cursurilor de recalificare; reglementări care limitează accesul la unele profesii.
  • Sugerăm soluții punctuale care răspund pe termen scurt și mediu acestor probleme .
  • Semnalăm că există probleme structurale în ce privește prezența tuturor categoriilor de străini pe piața forței de muncă, inclusiv legate de respectarea drepturilor fundamentale și evitarea exploatării în muncă.

Probleme specifice refugiaților din Ucraina

  • Predomină categorii de persoane greu angajabile în grupul țintă: mame singure (30%), persoane peste 55 de ani (20%), persoane cu boli cronice și/sau dizabilități.
  • Bariera limbii rămâne una majoră. Programele de învățare a limbii române sunt insuficiente și nu sunt bine țintite.
  • Constatăm în continuare dezinteresul unei părți a beneficiarilor, determinat în principal de așteptările privind terminarea războiului și întoarcerea acasă.
  • Accesul la cursuri de recalificare este îngreunat de statusul legal și de cerințele administrative (inclusiv de limbă).
  • Practicarea profesiilor reglementate este împiedicată de cadrul normativ. România are un număr mare de profesii supra-reglementate (nu doar profesii medicale sau juridice, dar și, spre exemplu, agenți de pază).
  • Nu există dialog structurat între reprezentanții refugiaților și autorități, la nivel central și local, pentru că în general nu există cultura dialogului cu beneficiarii în implementarea politicilor de imigrație.

Recomandări pentru ameliorarea problemelor semnalate

  • Rețea de centre de zi în localitățile în care se află comunități mai mari de refugiați, cu următoarele funcții (minimal):
    • Programe de îngrijire a copiilor pe durata zilei, pentru a permite încadrarea în muncă a părinților;
    • Cursuri intensive de limba română și/sau engleză și programe de integrare culturală;
    • Implicarea persoanelor în vârstă greu angajabile din rândul refugiaților în administrarea centrelor.
  • Centrele de zi vor fi organizate ca servicii publice, inclusiv prin subvenționarea actualelor centre/hub-uri înființate de actori non-guvernamentali sau internaționali.
  • Reglementarea gratuității cursurilor de recalificare oferite de ANOFM și simplificarea accesului la cursuri.
  • Inițierea unui dialog cu reprezentanții organismelor de auto-reglementare a unor profesii.
  • Instituirea unui mecanism de dialog structurat, mediat de SGG, între autorități și beneficiari.

Probleme structurale în ce privește prezența străinilor pe piața forței de muncă

  • Lipsește coordonarea politicilor privind imigrația de la centrul guvernului. Deși este formal în vigoare, mecanismul „Comitetul interministerial privind integrarea refugiaților” nu funcționează de mai mulți ani.
  • Integrarea rămâne un aspect secundar al politicilor naționale în domeniu (Strategia Națională privind Imigrația), nu există cu cadru de dialog structurat, iar autoritățile (altele decât MAI) au o implicare insuficientă.
  • Refugiații și beneficiarii protecției subsidiare (alții decât cei din Ucraina) sunt puternic discriminați.
  • Lucrătorii din țări terțe nu primesc sprijin pentru a evita exploatarea prin muncă și nici o viziune corectă pentru integrare pe termen lung, deși au o contribuție însemnată la dezvoltarea economică a României.

 

________

**Proiectul este derulat de Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Fundaţia Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi și Centrul pentru Inovare Publică și beneficiază de o finanțare în valoare de 199.900 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Lucrăm împreună pentru o Europă verdecompetitivă și incluzivă. 

Proiect derulat de: