Dezbatere la Timișoara: modificarea condițiilor salariale pentru angajarea cetățenilor străini din afara UE
Cetățenii străini din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care vor să își găsească un loc de muncă în România, trebuie să primească, conform prevederilor legale în vigoare (anul 2017), un salariu la nivelul a cel puțin salariul mediu brut pe economie (de 3.131 lei/lună în anul 2017)[1]. Lucrătorii înalt calificați trebuie remunerați cu cel puțin de 4 ori salariul mediu brut pe economie (adică să primească cel puțin 12.524 lei/lună).
Legislația din România prevede condiții de angajare pentru străini mai restrictive decât cele impuse prin normele europene. Directivele europene prevăd pentru lucrătorii străini un tratament egal cu cel al cetățenilor din statele membre (Directiva 2011/98/UE), iar pentru cei înalt calificați un prag de 1,5 ori salariul mediu (Directiva 2009/50/UE).
O propunere de a modifica aceste condiții salariale pentru angajarea cetățenilor străini din statele terțe pe piața muncii din România a fost înaintată, în luna august 2017, Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) de către organizațiile neguvernamentale din cadrul Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR). Organizațiile neguvernamentale propun ca lucrătorii străini să poată fi angajați cu salariul minim pe economie, prin urmare să li se aplice un tratament egal cu cetățenii români, așa cum prevăd normele europene, iar pentru lucrătorii înalt calificați să se impună un salariu la nivelul a 1,5 salariul mediu brut. Scopul propunerii este de a crește angajabilitatea străinilor, inclusiv a celor înalt calificați, contribuind la depășirea actualelor provocări determinate de emigrație și scăderea populației active autohtone.
Mediul de afaceri din România este la rândul său interesat de modificarea condițiilor de angajare pentru lucrătorii străini din țări terțe, precum și de debirocratizarea procedurii de obținere a avizului de angajare, în condițiile în care în unele zone geografice sau în anumite sectoare de activitate (construcții, turism, agricultură), se confruntă cu un deficit de forță de muncă, ca efect al emigrației românilor în străinătate. Pe termen lung, problema deficitului de forță de muncă din sursă internă se va acutiza pe fondul îmbătrânirii populației.
Aceste aspecte au fost analizate în data de 29 septembrie, la Timișoara, la dezbaterea organizată de Academia de Advocacy la Universitatea de Vest, sub titlul ”Lucrătorii din statele terțe pot fi o resursă de forță de muncă pentru angajatorii din România? Daca da, în ce condiții salariale?”. La dezbatere au participat reprezentanți de la diverse instituții publice din județul Timiș – prefectură, AJOFM, ITM, – de la organizații neguvernamentale care lucrează în domeniul migrației, precum și reprezentanți din mediul academic și din mediul de afaceri.
Opinia unanimă a celor prezenți a fost de aprobare și susținere a modificărilor cu privire la salariile lucrătorilor străini. Județul Timiș se confruntă cu o rată mică a șomajului, motiv pentru care unele companii comerciale întâmpină dificultăți în a-și procura forța de muncă pentru activitățile economice. Problema apare și atunci când firmele vor să-și extindă afacerile. Au fost menționate situații în care unele firme au fost nevoite să-și mute fabricile în Serbia din cauza imposibilității de a găsi angajații necesari în județul Timiș. În ceea ce privește lucrătorii străini înalt calificați, reprezentanții economici au recunoscut că preferă să-i angajeze ca lucrători permanenți simpli, nu ca înalt calificați, pentru că nu le pot oferi salariul foarte mare impus de lege pentru lucrătorii străini înalt calificați (de 4 ori salariul mediu brut pe economie).
La dezbatere a participat și consulului general al Serbiei în Timișoara, doamna Irena Radojičić, care a declarat, printre altele, că numeroși cetățeni sârbi contactează consulatul pentru se informa despre posibilitățile de angajare pe piața muncii din Timiș. Cetățenii sârbi deplâng faptul că sunt descurajați să vină la muncă în România ca urmare a procedurilor anevoioase de obținere a vizelor în scop de muncă, dar și din cauza celorlalte condiții de angajare. Reprezentanta Serbiei susține propunerea de modificare a legislației care îmbunătățește șansele de angajare a lucrătorilor străini, astfel încât cetățenii sârbi să poată accesa locurile de muncă vacante din țara noastră.
În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre nevoia de a asigura cursuri de limba română pentru migranți, care să le faciliteze integrarea socială și angajarea pe locurile de muncă disponibile. Doamna Corina Răceanu, de la Institutul Intercultural Timișoara, a atras atenția că este nevoie de o mai bună informare a migranților cu privire la cursurile de limba română oferite prin programele ONG-urilor. Fără acest suport constant pentru învățarea limbii române, cetățenii străini nu sunt pregătiți corespunzător pentru piața muncii.
Nu în ultimul rând, în cadrul dezbaterii s-a abordat și problema obligației angajatorilor de a publica un anunț în presa scrisă înainte de a oferi locul de muncă cetățenilor străini. Angajatorii susțin că este o formalitate și o cheltuială inutilă care îngreunează procesul de contractare a forței de muncă, în condițiile în care Statul român recunoaște existența deficitului de personal în domeniile lor de activitate.
Evenimentul a fost organizat cadrul proiectului Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației (EMINET), proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
[1]Cetățenii străini din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care vor să își găsească un loc de muncă în România, trebuie să primească, conform prevederilor legale în vigoare, un salariu la nivelul a cel puțin salariul mediu brut pe economie (de 3.131 lei/lună în anul 2017)[1]. Lucrătorii înalt calificați trebuie remunerați cu cel puțin de 4 ori salariul mediu brut pe economie (adică să primească cel puțin 12.524 lei/lună).
