Măsuri pentru integrarea refugiaților din Ucraina pe piața forței de muncă din România

Măsuri pentru integrarea refugiaților din Ucraina pe piața forței de muncă din România

Până la 15 octombrie 2023, aproximativ 145.000 de refugiați din Ucraina au primit protecție temporară în România. Dintre aceștia, doar aproximativ 85.000 se aflau efectiv în țara noastră. Mai puțin de 20% dintre ei erau înregistrați ca având un loc de muncă.

Continuăm în acest articol analiza măsurilor asumate de România prin Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ, adoptat la sfârșitul lunii iunie 2022, se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

În articolul precedent, am discutat despre educație. În acest articol, ne propunem să analizăm gradul în care au fost implementate măsurile privind participarea la piața forței de muncă

Planul național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România – pe scurt, Planul de măsuri – este un document multi-dimensional, care include acțiuni în domeniile: educație, sănătate, copii și tineri, locuire, ocupare și protecția grupurilor vulnerabile, precum și măsuri transversale. Planul reprezintă răspunsul României pe termen mediu și lung, cu privire la sprijinul social și, eventual, incluziunea socială a refugiaților, este coordonat de Cancelaria Primului Ministru, și implică mai multe ministere ce dezvoltă planuri de acțiune (Educație, Sănătate, Familie, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri propuse în domeniul ocupării

Ținte

  1. facilitarea accesului pe piața muncii al persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România;
  2. întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România;
  3. măsuri țintite pentru integrarea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România;
  4. creșterea gradului de informare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, privind accesul pe piața muncii;
  5. creșterea gradului de informare și formare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România;
  6. inventarierea competențelor și calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România.

Activități

 Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

  • Informare, consiliere, mediere
  • Burse ale locurilor de muncă, inclusiv online, mini burse
  • Cursuri de limba română, inclusiv Online, metodologie, suport de curs aplicate pe profesii
  • Cursuri de formare profesională, suport cu curs, translatori, inclusiv la nivelul întreprinderilor sociale/ de inserție care vor să încadreze în muncă grupul țintă
  • Acordarea de subvenții angajatorilor pentru integrarea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România pe piața muncii
  • Prime de mobilitate

 Întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

  • Angajare personal, inclusiv cunoscători de limba ucraineană, similar facilității oferite de OUG nr. 20/2022
  • Formare personal propriu
  • Asigurare suport tehnic și logistic – IT

 Măsuri țintite pentru integrarea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

  • Mentorat (rețele de sprijin) și/sau îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă, inclusiv la nivelul întreprinderilor sociale/ de inserție care vor să încadreze în muncă grupul țintă.
  • Oferirea de cursuri de limba română la locul de muncă – nivel de bază adaptat specificului locului de muncă și ocupației, inclusiv la nivelul întreprinderilor sociale/ de inserție care vor să încadreze în muncă grupul țintă.
  • Cursuri adresate grupului țintă privind antreprenoriatul în România. Module: accesare de fonduri, oportunități de afaceri, elemente de interculturalitate, legislație și proceduri administrative, mediul de afaceri în România, dezvoltarea de materiale și resurse în limba ucraineană (info-packs, video-uri, materiale informative, instrumente digitale).
  • Consultanță pentru inițierea unei afaceri, start-up.
  • Măsuri de informare privind drepturile, accesul și participarea femeilor ucrainence pe piața muncii: – hărțuirea la locul de muncă – unde să se adreseze dacă sunt victimele abuzurilor și exploatării în muncă (în limba ucraineană) sau/și cu suportul mediatorilor interculturali și al translatorilor.

 Creșterea gradului de informare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România privind accesul pe piața muncii

  • Elaborarea, tipărirea și difuzarea de materiale informative, pliante, broșuri, flayere privind modalitatea de acces a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România pe piața muncii și drepturile de care beneficiază în calitate de salariați – în limba română și în ucraineană.
  • Promovarea măsurilor furnizate de ANOFM, de întreprinderile sociale /de inserție, ONG-uri, parteneri privați, în media, inclusiv prin spoturi publicitare, dar și în centrele de cazare, UAT-uri.

 Creșterea gradului de informare și formare a angajatorilor români privind modalitatea de angajare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

  • Elaborarea, tipărirea și difuzarea de broșuri cu informații relevante privind modalitatea de angajare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, inclusiv procedura de completare în REVISAL – în limba română.
  • Sesiuni de formare și suport pentru angajatorii interesați de forța de muncă străină: legislație, proceduri administrative, managementul diversității la locul de muncă, integrarea și acompanierea la locul de muncă, elemente de interculturalitate.

 Inventarierea competențelor și a calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

  • Inventarierea competențelor și a calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România înregistrați în baza de date a ANOFM la nivel județean/național – corelarea cu FEP.
  • Centralizare a disponibilului forței de muncă reprezentată de persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România (pe sectoare & competențe) la nivel național și județean.

Implementarea măsurilor până în octombrie 2023

Orice încercare de evaluare sistematică a implementării măsurilor propuse se lovește de absența datelor oficiale. Nu există un raport comprehensiv privind implementarea Planului de măsuri, publicat de către Guvernul României, dar există comunicări periodice, care evidențiază anumite aspecte. Schimbările politice – rotația guvernului din iunie 2023 – a afectat capacitatea de coordonare la centrul guvernului.

Pentru scopul acestui articol, și având în vedere limitările propunem o evaluare calitativă a atingerii țintelor asumate. Evaluarea se bazează pe următoarele surse de date: rapoartele periodice ale autorităților publice implicate; solicitări de informații de la aceleași autorități; monitorizarea permanentă a cadrului legislativ și de politici publice; informații oferite de membrii CDMiR.

 

Ținta 1: Facilitarea accesului pe piața muncii al persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România        

Progres: bun „pe hârtie”, scăzut în practică

La scurt timp de la începutul conflictului, România a adoptat măsuri legislative pentru recunoașterea mai ușoară a calificărilor, înregistrarea în bazele de date ale serviciului public de ocupare și obținerea rapidă a permisului de muncă. Toate acestea reprezintă pași importanți pentru a atinge ținta propusă.

Totuși, în practică, aceste măsuri se dovedesc insuficiente. Principala problemă rămâne diferența lingvistică, care se dovedește principala barieră în calea angajării. Nu există, încă, suficiente resurse alocate pentru depășirea acestei bariere.

Din studiile realizate de organizațiile membre CDMiR, a doua barieră, ca importanță, este legată de caracteristicile socio-demografice ale potențialilor beneficiari. Majoritatea se încadrează în grupuri cu profil de persoane greu angajabile: familii monoparentale (în principal mame singure), persoane în vârstă de peste 50 de ani, persoane cu dizabilități sau boli cronice, persoane fără experiență de muncă în țara de origine. Împreună, aceste grupuri acoperă aproape 80% din beneficiarii protecției temporare. România nu are măsuri ținte pentru a sprijine persoane greu angajabile.

 

Ținta 2: Întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

Progres: scăzut.

Nu au existat investiții consistente în capacitatea serviciului public de ocupare de a deservi acest grup specific. Bariera lingvistică rămâne o problemă și adesea instituția publică este nevoită să apeleze la sprijin extern, din partea voluntarilor și a societății civile. Nu se poate spune că serviciul public de ocupare reușește, eficient, să medieze între cerere și ofertă pe piața forței de muncă, cu referire la acest grup țintă. Acest lucru se reflectă și în numărul foarte scăzut de persoane angajate prin intermediul serviciului public: sub 5.000.

 

Ținta 3: Creșterea gradului de informare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, privind accesul pe piața muncii

Progres: bun, dar datorat aproape exclusiv sectorului ne-guvernamental

Deși au existat mai multe campanii de comunicare ale autorităților publice, nu există date care să măsoare impactul acestora. Totuși, informațiile indirecte din studiile realizate de organizațiile CDMiR arată că impactul a fost foarte scăzut, în mare parte din lipsa resurselor.

În schimb, sectorul neguvernamental a făcut un efort consistent, suplinind lipsa de implicare a statului. Numeroase organizații au realizat materiale de informare diverse (ghiduri, broșuri etc.), au organizat sesiuni de instruire, au oferit consiliere și informare, și chiar au mediat angajarea. Ca urmare a acestor eforturi, estimăm că majoritatea beneficiarilor au primit cel puțin informațiile de bază (ceea ce nu echivalează cu angajarea).

 

Ținta 4: Creșterea gradului de informare și formare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

Progres: foarte scăzut.

Componenta de informare a acestei ținte se suprapune cu ținta nr. 3, analizată mai sus. În ce privește partea de formare (pentru informare, a se vedea punctul anterior), principalele eforturi au fost făcute de organizații non-guvernamentale și internaționale. Chiar dacă a existat o ofertă constantă către beneficiari, aceasta se datorează în mică măsură instituțiilor publice.

Serviciul public de ocupare (ANOFM) nu a făcut niciun efort real pentru a facilita accesul persoanelor refugiate la programe de formare. La un an și jumătate de la începutul războiului, principalele bariere structurale rămân neatinse:

  • Bariera lingvistică, pentru că oferta de cursuri ale serviciului public este exclusiv în limba română. De asemenea, examinarea, la absolvirea unor cursuri oferite de sectorul neguvernamental, este exclusiv în limba română.
  • Bariera recunoașterii educației formale, pentru că nu există derogări de la nivelul minim recunoscut de educație pentru înscrierea la cursuri de calificare.
  • Bariera financiară, pentru că nu au fost introduse facilități care să permită accesul gratuit la cursuri pentru beneficiarii protecției temporare.

 

Ținta 5: Inventarierea competențelor și calificărilor persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România        

Progres: inexistent.

Nu am identificat acțiuni care să contribuie la atingerea acestui obiectiv. Dimpotrivă, este o cerere recurentă a partenerilor sociali ca ANOFM să realizeze o bază de date în acest sens, care să faciliteze medierea între cerere și ofertă.

Scurte concluzii

Toate cercetările realizate în rândul beneficiarilor protecției temporare arată că integrarea prin muncă este metoda preferată pentru asigurarea independenței personale sau a familiei. Acest lucru concordă cu abordarea formală a statului, care motivează persoanele refugiate să își găsească locuri de muncă.

Realitatea ne arată că obiectivul a fost atins în foarte mică măsură, pentru că procentul celor angajați rămâne scăzut. Este semnificativ că foarte puțini dintre cei ce au găsit un loc de muncă au reușit prin intermediul serviciului public de educare. Acesta este un indicator pentru vulnerabilitatea serviciului oferit.

În ce privește ocuparea, adică sprijinul pentru angrenarea în activități generatoare de venit, observăm accentul pus pe activități administrative și co-laterale derulate de ANOFM, în detrimentul unor programe de sprijin direct pentru beneficiari. Pare că ANOFM, o instituție mare, consumatoare de resurse, dar cunoscută pentru lipsa cronică de eficiență și rezultate, profită de context pentru a-și „întări capacitatea”, adică același lucru pe care l-a făcut periodic, prin numeroase programe finanțate din fonduri europene.

Deja funcționează mai multe platforme de brokeraj între angajatori și potențiali angajați din Ucraina, dezvoltate de firme private sau de către voluntari. Este foarte puțin probabil că ANOFM va reuși vreodată să ofere un serviciu mai bun, deci majoritatea măsurilor propuse sunt inadecvate situației. Ar fi fost de dorit ca statul să își asume mai ferm punerea în practică a dispozițiilor care privesc recunoașterea calificărilor și facilitarea angajării, deja adoptate prin alte acte normative.

Nici sprijinul pentru antreprenoriat nu este unul consistent, ci se rezumă tot la campanii de informare și alte elemente administrative, consumatoare de timp și bani.

Pe ansamblu, România a avut un început promițător, prin adoptarea unor măsuri legislative care să faciliteze accesul rapid la piața forței de muncă. Pe parcurs însă, aceste decizii nu au fost continuate prin măsuri administrative de creștere a capacității de răspuns a serviciului de ocupare, și nici de măsuri țintite pentru grupurile specifice, în special persoanele greu angajabile.

(Photo by Startaê Team on Unsplash)