Direcții de acțiune privind integrarea străinilor în Strategia Națională privind Imigrația

În toamna anului 2021, Guvernul României a adoptat Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2021-2025. Am arătat într-un articol anterior care sunt principalele obiective ale Strategiei, și am anunțat intenția CDMiR de a monitoriza implementarea ei. Vom arăta, într-o serie de trei articole, care sunt direcțiile de acțiune și activitățile asupra cărora ne vom concentra.

Strategia Națională privind Imigrația, ca orice document de politici în acest domeniu, urmărește cele două dimensiuni esențiale ale fenomenului imigraționist: limitarea migrației ilegale, respectiv integrarea armonioasă a străinilor în societate. Ambele dimensiuni sunt importante. Din perspectiva expertizei, intereselor și valorilor organizațiilor membre ale Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților, vom urmări dimensiunea integrării, fără a minimiza nevoia de asigurare a securității.

În ansamblul Strategiei, problematica integrării migranților aflați legal în România este una secundară, în comparație cu limitarea migrației ilegale. Integrarea o găsim în principal subsumată activităților legate de azil, adică cu referire la situația persoanelor ce au venit în țara noastră în căutare de refugiu. Nu sunt prevăzute măsuri pentru integrarea pe termen lung a lucrătorilor din țări terțe (din afara Uniunii Europene) și aceasta este o problemă în sine, la care vom reveni într-un articol separat. 

 

Direcții de acțiune care adresează în principal integrarea

Din perspectiva integrării, ne va interesa în principal obiectivul specific B.4 al Strategiei: „Consolidarea mecanismului de integrare socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală.” Rezultatul așteptat al acestui obiectiv este participarea activă a străinilor care au dobândit o formă de protecție și a celor cu ședere legală la viața economică, socială și culturală a societății românești. 

Pentru a atinge acest obiectiv, Strategia își propune următoarele direcții de acțiune:

• Continuarea derulării programelor de integrare pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală;
• Cunoașterea situației privind integrarea cetățenilor statelor terțe în România și a legislației naționale cu privire la promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați;
• Îmbunătățirea mecanismului de cooperare interinstituțională a autorităților/instituțiilor implicate în procesul integrării cetățenilor statelor terțe;
• Promovarea unei educații favorabile incluziunii sociale prin adaptarea cadrului legal la specificul elevilor migranți și eliminarea obstacolelor din calea participării resortisanților țărilor terțe minori la educația preșcolară și școlară prin adaptarea la nevoile specifice ale acestora;
• Conștientizarea opiniei publice din România cu privire la fenomenul imigrației și al integrării cetățenilor statelor terțe prin derularea de activități și campanii de informare;
• Consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare și evaluare a integrării;
• Implementarea instrumentelor practice de la nivel european în domeniul integrării;
• Continuarea derulării activităților de integrare pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală.

Direcții de acțiune prin care este întărită respectarea unor drepturi fundamentale

Strategia are câteva componente prin care își propune să asigure respectarea unor drepturi fundamentale ale migranților. Chiar dacă nu există un obiectiv specific pentru domeniul drepturilor fundamentale, vom consemna aceste componente, pentru că implementarea lor poate contribui semnificativ la integrarea străinilor aflați în România:

• Strategia își propune informarea publicului din România și din alte țări cu privire la căile de imigrare legală în România;
• Cu privire la migranții veniți pentru muncă și activități economice, consemnăm angajamentul privind Stimularea angajatorilor în scopul încadrării în muncă a cetățenilor proveniți din state terțe, care și-au finalizat studiile în România;
• Strategia urmărește prevenirea exploatării prin muncă a angajaților străini (dar nu și căi de integrare pe termen lung a lucrătorilor temporari);
• În domeniul azilului, Strategia propune îmbunătățirea și eficientizarea procedurilor, dar și susținerea unor condiții decente pentru solicitanții de azil. Chiar dacă aceste măsuri se referă strict la perioada procedurii de azil, ele pot pune bazele unei integrări pe termen lung. În particular, semnalăm preocuparea pentru situația persoanelor vulnerabile, prin mai multe direcții de acțiune:
  • Îmbunătățirea mecanismului de identificare timpurie a persoanelor vulnerabile și elaborarea unui mecanism de referire către instituțiile statului cu atribuții în asistența persoanelor vulnerabile (inclusiv victime ale violenței de gen și violenței domestice) și specializarea acestora în acest domeniu;
  • Adaptarea condițiilor de recepție la standardele europene aplicabile;
  • Îmbunătățirea asistenței acordate persoanelor vulnerabile și monitorizarea acestora.

 

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. 

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.