Planul de măsuri pentru incluziunea refugiaților din Ucraina: educație

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

 

CDMiR monitorizează politicile publice în domeniul incluziunii imigranților, cu accent pe Strategia Națională privind Imigrația. Considerăm oportun să informăm publicul și despre măsurile specifice privind refugiații din Ucraina, pentru că războiul este un eveniment nou, ce nu a fost luat în calcul la momentul adoptării Strategiei. În acest articol, vom prezenta măsurile propuse în domeniul educație.

Ținte

1. continuarea studiilor pentru copiii și studenții ucraineni beneficiari de protecție temporară în România;
2. asigurarea resursei umane necesare, cadre didactice române și ucrainene;
3. asigurarea resurselor materiale necesare procesului de predare-învățare-evaluare;
4. îmbunătățirea dialogului într-un cadru de politici solid în vederea sprijinirii procesului de învățare pentru copiii și studenții din Ucraina beneficiari de protecție temporară în România;
5. digitalizarea mecanismelor de management educațional și de informare a persoanelor beneficiare de protecție temporară în România.

Acțiuni

Activități în domeniul învățământului preuniversitar

• Funcționarea, la nivelul inspectoratelor școlare, a Comisiei de coordonare a activității de repartizare a preșcolarilor / elevilor la UIP în care pot desfășura activități educaționale, precum și în instituțiile în care vor beneficia de asistență psihopedagogică și consiliere.
• Respectarea Procedurii de organizare și funcționare a comisiei.
• Aplicarea Procedurii de înscriere ca audienți a minorilor din Ucraina
• Înscrierea în clase / grupe / formațiuni de studiu din unități de învățământ, indiferent de numărul efectivelor de preșcolari /elevi, cu o distribuție echilibrată a elevilor din Ucraina și monitorizarea înscrierilor
• Evaluarea elevilor care nu dispun de documente școlare în vederea înscrierii în raport cu nivelul de vârstă și de școlarizare.
• Stimularea participării la activități educative extrașcolare în cadrul unităților de învățământ, precum și în cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor, la cursurile școlilor populare de arte, programelor Direcțiilor Județene de Tineret și Sport și ale organizațiilor non- guvernamentale.
• Acordarea de asistență psihopedagogică și consiliere, cu sprijinul persoanelor care pot facilita comunicarea, acolo unde este nevoie.
• Evaluarea stării de sănătate la intrarea în colectivitate în cadrul UIP.
• Asigurarea școlarizării la domiciliu/la spital în cazuri medicale.
• Organizarea de cursuri de inițiere în limba română pentru elevi și adulți.
• Organizarea de cursuri intensive pentru învățarea limbii române, inclusive în cadrul școlilor de vară.
• Acordarea alocației de hrană și rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte.
• Echivalarea studiilor, în cazul în care elevii dețin documente școlare.
• Identificarea operatorilor economici pentru stagiile de practică (în învățământul profesional și tehnic).
• Asigurarea condițiilor pentru participarea la examenele naționale și de certificare a competențelor profesionale (materiale traduse, translatori etc.), în cazul exprimării acestei opțiuni de către elevi.
• Organizarea de activități complementare de educație timpurie la nivelul grădinițelor / creșelor / centrelor de zi și la nivel de comunitate (ludotecă, biblioteca pentru părinți, stimulare și alfabetizare timpurie, grupuri de joacă, diferite cursuri și activități de învățare, consiliere – cursuri/activități/consiliere pentru părinți).
• Extinderea ofertei de studiu a limbii materne ucrainene și de școlarizare în limba maternă, în funcție de solicitări.

Activități în domeniul învățământului universitar

• ME va aproba în anul universitar 2021 – 2022 și 2022 – 2023 suplimentarea locurilor – în limita a 20% din capacitatea de școlarizare stabilită de ARACIS.
• ME alocă locuri finanțate de la bugetul de stat pentru persoanele strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România care doresc să-și continue studiile în instituții de învățământ superior de stat din România.
• Acordarea unor subvenții pentru grupul țintă cazat în spațiile instituțiilor de învățământ superior de 50 lei/zi pentru cazare și 20 lei/zi pentru masă, pentru o perioadă de până la 90 de zile.
• Organizarea de cursuri de învățare a limbii române.
• Echivalarea perioadelor de studii pentru studenți
• Încurajarea universităților pentru organizarea activităților de consiliere și evaluare, informare de tip InfoPoint, programe de inducție (Orientation week), activități remediate, activități non-formale și de integrare în comunitatea universitară și în România, inclusiv implementarea unui sistem de tip buddy.
• Cazarea în spațiile universitare, acordată cu prioritate în sistemul de management al Comitetelor Județene pentru Situații de urgență și Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență față de alte categorii de membrii ai grupului țintă, pentru locurile declarate libere. Masa se va asigura în cantinele universității.

Asigurarea resursei umane necesare, cadre didactice române și ucrainene

Cadre didactice române

• Angajarea pe perioadă determinată a unor cadre didactice pensionate sau asociate și studenți, cunoscători ai limbii ucrainene, în UIP în care sunt înscriși, în calitate de audienți, copii/elevi ucraineni.
• Implicarea cadrelor didactice/ studenților care cunosc limba ucraineană în desfășurarea de activități educative în cadrul UIP, al palatelor și cluburilor copiilor.
• Formarea profesorilor pentru a preda cursul pregătitor intensiv de limba română pentru copiii ucraineni.
• Formarea continuă a cadrelor didactice pentru susținerea socio-emoțională a copiilor/elevilor ucraineni și pentru comunicarea cu părinții acestora, pentru a facilita integrarea.

Cadre didactice ucrainene

• Recunoașterea de către CNRED, Centrul ENIC/NARIC a calificărilor de IS ale persoanelor din Ucraina care au dobândit o formă de protecție și care pot fi dovedite prin acte, inclusiv a calificărilor de nivel licență, master, doctorat, care pot conduce la exercitarea profesiei de cadru didactic.
• Recunoașterea de către CNRED, Centrul ENIC/NARIC a calificărilor persoanelor din Ucraina care au dobândit o formă de protecție și care nu pot fi dovedite prin acte, pentru profesiile reglementate, inclusiv pentru cea de cadru didactic.

Asigurarea resurselor materiale necesare procesului de predare-învățare-evaluare

• Facilitarea accesului la resurse online și tipărite (platforma online, ghiduri, materiale educaționale avizate / recomandate de către Ministerul Educației, schimburi de bune practici, peer learning, asistență tehnică națională și internațională) pentru susținerea directorilor, cadrelor didactice și a copiilor în procesul de integrare și de acordare a sprijinului socio-emoțional.
• Colaborarea cu autoritățile locale în sensul punerii la dispoziție, în măsura resurselor disponibile, de spații și sprijin logistic copiilor care vor să urmeze cursurile în sistemul ucrainean sau vor să participe la alte activități de învățare, pe baza bunelor practici dezvoltate deja.
• Colaborarea cu autoritățile locale, societatea civilă și mediul de afaceri pentru asigurarea accesului la educație digitală și tehnologie pentru elevi, inclusiv tehnologie asistivă și de acces.

Îmbunătățirea dialogului într-un cadru de politici solid în vederea sprijinirii procesului de învățare pentru copiii și studenții din Ucraina beneficiari de protecție temporară în România

• Menținerea dialogului permanent la nivel central, județean și local, pentru o abordare integrată a serviciilor oferite antepreșcolarilor / preșcolarilor / elevilor / studenților ucraineni.
• Maparea antepreșcolarilor, preșcolarilor și a elevilor, atât a celor înregistrați, cât și a celor neînregistrați, pentru monitorizarea situației copiilor.
• Colectarea periodică de date cu privire la copiii ucraineni, înmatriculați sau cu statut de audient.
• Colaborarea cu alte instituții pentru identificarea și monitorizarea copiilor care nu sunt înregistrați în evidențele inspectoratelor școlare.

Digitalizarea mecanismelor de management educațional și de informare a persoanelor strămutate din Ucraina beneficiare de protecție temporară în România

• Crearea unei platforme digitale de informare și vizualizare date relevante din domeniul educației pentru integrare persoane strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România – corelare cu FEP.
• Crearea validarea și actualizarea diagramelor /schemelor logice de fluxuri și procese de lucru/operaționale.
• Crearea de materiale de informare, declinate în diferite formate (tipar, video, online) pentru grupuri țintă specifice, cu mesaj adaptat corespunzător.

 

Comentariile CDMiR

Domeniul educație este probabil cel mai ambițios, din perspectiva măsurilor și acțiunilor propuse. Acest lucru este și efectul direct al numărului mare de copii și tineri în rândul refugiaților din Ucraina: aproximativ 33.000 (la finalul lunii iunie), adică o treime dintre persoanele refugiate din Ucraina care au decis să rămână în România.

Este îmbucurător că Guvernul, prin Ministerul Educației, și-a asumat ținte ambițioase pentru integrarea în sistemul românesc de educație. Problema de fond rămâne identificarea resurselor necesare pentru implementarea tuturor acestor acțiuni. Costul total estimat al planului de măsuri este de aproximativ 200 de milioane de euro, dintre care cel puțin o treime ar putea costa măsurile din educație. Guvernul dorește să acceseze fonduri europene pentru finanțarea planului de măsuri. Nu putem decât să sperăm că va reuși să facă acest lucru.

Măsurile și acțiunile propuse au ca punct comun dorința de a include copiii și tinerii ucraineni în sistemul de educație din România, cu precădere în școlile și universitățile publice. Totuși, o bună parte dintre ei, pe fondul unei dorințe de a reveni cât mai repede în țara de origine, își doresc să participe la școala online oferită de Ucraina. Mai multe organizații guvernamentale și autorități publice, din diverse localități, au încercat să vină în întâmpinarea acestei dorințe cu sprijin logistic și material. Este neclar în ce măsură Guvernul va dori să sprijine astfel de demersuri.

Considerăm că elementul cheie pentru planul de măsuri propus va fi eficiența procedurilor și acțiunilor ce vor fi întreprinse. Cât de repede se vor organiza structurile locale pentru evaluarea nivelului de studii și oferirea cunoștințelor de bază de limba română? Răspunsul la această întrebare va face diferența între statutul de audient (care însă nu oferă recunoașterea acumulărilor, deci duce la un an de studiu pierdut) și cel de elev înscris în sistemul de educație.

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.