Guvernul a adoptat planul de măsuri pentru incluziunea refugiaților din Ucraina

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

CDMiR și-a propus să monitorizeze și să informeze publicul despre Strategia Națională privind Imigrația. Considerăm că este firesc ca în demersul nostru să includem și măsurile specifice referitoare la criza din Ucraina, izbucnită după adoptarea Strategiei. Refugiații din Ucraina pot primi un statut juridic special, numit protecție temporară. Acest statut are unele avantaje față de alte forme de protecție, dar și unele limitări, așa cum am arătat într-un articol anterior.

Rolul Planului de măsuri

Așa cum am discutat și în alte articole, răspunsul României la criza refugiaților din Ucraina are trei dimensiuni:

• Răspunsul imediat de asistență umanitară este coordonat de Departamentul de Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;
• Răspunsul legal, cu privire la înregistrarea și recunoașterea statutului legal al refugiaților, este coordonat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), structură din cadrul Poliției Române, din subordinea Ministerul Afacerilor de Interne;
• Răspunsul pe termen mediu și lung, cu privire la sprijinul social și, eventual, incluziunea socială a refugiaților, este coordonat de Cancelaria Primului Ministru, și implică mai multe ministere ce dezvoltă planuri de acțiune (Educație, Sănătate, Familie, Muncă, Dezvoltare).

Ordonanța de urgență este rezultatul activităților întreprinse pe cea de-a treia dimensiune. Rolul Planului de măsuri este să contribuie la integrarea armonioasă a refugiaților în societatea românească, astfel încât să le fie respectate drepturile fundamentale și, în același timp, să fie ajutați să evita o dependență prelungită de ajutorul umanitar.

Dezvoltarea și adoptarea Planului de măsuri

Considerăm important să semnalăm implicarea societății civile în etapa de dezvoltare a Planului de măsuri. În fiecare grup de lucru au fost doi sau trei reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale. Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților a participat la toate grupurile de lucru, prin organizațiile membre.

O bună parte dintre propunerile reprezentanților CDMiR se regăsesc, într-o formă sau alta, în varianta adoptată a Planului de măsuri. Pentru cele respinse, în general, am primit o justificare a neincluderii lor, chiar în cadrul grupurilor de lucru.

Aceasta este o practică pozitivă, care poate fi un model de lucru și pentru alte documente de politici publice. Credem că este și o recunoaștere a rolului important al societății civile în răspunsul României la criza umanitară generată de război.

Despre conținutul Planului de măsuri

Așa cum spuneam, Planul național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România este un document multi-dimensional, care include acțiuni în domeniile: educație, sănătate, copii și tineri, locuire, ocupare și protecția grupurilor vulnerabile. În articolele următoare vom discuta fiecare dintre aceste dimensiuni.

 

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.