Acțiuni de informare pe teme de imigrație, planificate prin Strategia națională în domeniu
Continuăm seria de articole, inițiată de CDMiR, prin care prezentăm publicului cele mai importante prevederi și rezultate așteptate ale Strategiei Naționale privind Imigrația pentru perioada 2021-2025., cu referire la includerea în societate a străinilor cu ședere legală în România. În acest articol, vom discuta despre acțiunile de informare pe teme de imigrație, planificate prin Strategie, și pe care le așteptăm în perioada următoare.
Să amintim că Strategia este cel mai important document de politici în domeniu, dar că a fost adoptată în septembrie 2021, deci înainte de începerea războiului din Ucraina. Din acest motiv, măsurile incluse în documentul strategic nu au direct în vedere consecințele conflictului din țara vecină. Chiar dacă Strategia în sine nu va fi ajustată, așa cum sugeram într-un articol precedent, conținutul eventualelor campanii de informare poate fi oricând ajustat la schimbarea de context.
Cu privire la acțiuni de comunicare, Strategia prevede două direcții importante de acțiune: informarea străinilor despre condițiile de intrare legală în România, respectiv informarea cetățenilor români despre fenomenul imigrației în general, și în particular despre situația refugiaților și a altor beneficiari de protecție internațională în România, cu accent pe integrarea acestora.
Așa cum am arătat, Strategia pune puternic accent pe combaterea migrației ilegale. Nu este deci surprinzător că acțiunile de informare a străinilor despre migrația legală sunt mai prezente în viziunea strategică, comparat cu cele dedicate conștientizării beneficiilor programelor de integrare.
Strategia își propune ca obiectivul specific „promovarea condițiilor de intrare, ședere și ieșire din România”, subsumat obiectivului general „Gestionarea eficientă a fenomenului imigraționist”. Rezultatul așteptat al acestui obiectiv specific este chiar „o mai bună informare despre migrația legală.”
Responsabilitatea pentru atingerea acestui obiectiv revine în principal Inspectoratului General (IGI) pentru Imigrări, cu implicarea structurilor din Ministerul Afacerilor Interne. În acest sens, Strategia definește două direcții de acțiune:
- Informarea străinilor, angajatorilor, autorităților și a altor categorii relevante de persoane fizice sau juridice din România cu privire la legislația română în materie de imigrare;
- Informarea cetățenilor în statele de origine, direct, prin intermediul ofițerilor de legătură (ILO) sau prin misiunile diplomatice ale României și a autorităților de emigrare din statele respective, cu privire la legislația română în materie de imigrare.
Instrumentele prin care IGI își propune să lucreze sunt campanii de informare și instruirea personalului consular din cadrul misiunilor diplomatice române. În primele opt luni după adoptarea Strategiei, am identificat două campanii de informare, ambele foarte scurte (cinci zile) și desfășurate exclusiv online, una în octombrie 2021, și cealaltă în martie 2022. IGI nu publică pro-activ informații despre rezultatele acestor campanii, și nici despre calendarul și rezultatelor eventualelor sesiuni de instruire pentru personalul consular (acestea din urmă ar trebui finanțate din fonduri europene). Pe parcursul monitorizării, vom încerca să obținem mai multe informații folosind instrumentele legale de acces la informații de interes public.
Strategia abordează problematica integrării beneficiarilor unei forme de protecție internațională în principal prin obiectivul specific „Consolidarea mecanismului de integrare socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală”, așa cum am arătat într-un articol publicat anterior. Una dintre direcțiile de acțiune este chiar „Conștientizarea opiniei publice din România cu privire la fenomenul imigrației și al integrării cetățenilor statelor terțe prin derularea de activități și campanii de informare”. Instrumentele preconizate sunt o campanie de conștientizare, promovată prin intermediul canalelor mass-media (presă scrisă, internet, radio TV, rețele de socializare), elaborarea și distribuirea de pliante în orașele din țară cu comunități importante de străini, crearea și afișarea banerelor/afișelor pe panouri publicitare, dar și o cercetare în rândul populației. Încă nu au fost desfășurate activități specifice în acest sens, cu referire la integrarea pe termen lung.
În contextul războiului din Ucraina, instituțiile publice responsabile cu răspunsul României la criza refugiaților, în colaborare cu societatea civilă și organizațiile internaționale, au elaborat mai multe materiale de informare pentru persoanele care caută adăpost în România. Probabil cel mai important instrument este pagina dopomoha.ro, care prezintă într-un limbaj accesibil, și într-un singur loc, care sunt drepturile, opțiunile, și oportunitățile refugiaților din Ucraina. O parte din aceste informații au fost tipărite sub formă de pliante la punctele de frontieră, în centrele de tranzit, și în centrele de cazare.
Instrumentele de comunicare destinate refugiaților din Ucraina au fost elaborate foarte repede, și distribuite țintit, fără a fi nevoie de un document strategic. Eficiența acestei campanii de comunicare contrastează vădit cu tentativele mai degrabă mediocre de a implementa acțiunile de comunicare prevăzute în Strategia Națională privind Imigrația. Acesta este însă obiectul monitorizării pe termen lung a Strategiei, și vom reveni în articole viitoare la acest subiect.
—-
Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.
Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.
Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.