România are o Strategie Națională privind Imigrația!

Pe data de 2 septembrie 2021, Strategia Națională privind Imigrația 2021-2024 a fost publicată în Monitorul Oficial. Este un document de politici publice necesar, care definește obiectivele și principalele măsuri ale statului român cu privire la gestionare imigrației, și care ar trebui să asigure un cadru de coordonare între diverse instituții publice cu responsabilități în domeniu.

Adoptarea Strategiei este binevenită și mult întârziată. Documentul similar precedent a expirat la sfârșitul anului 2018. De atunci, au fost mai multe încercări de a adopta o nouă Strategie, marcate cel puțin de dezbaterile publice pe această temă, despre care am scris anterior.

Factorul decisiv care a impulsionat adoptarea Strategiei a fost escaladarea conflictului din Afganistan și nevoia politicului de a dovedi că „România face ceva”. Printr-o coincidență norocoasă, a fost la îndemână documentul dezbătut public de cel puțin trei ori.

Strategia națională între securitatea frontierelor și incluziunea migranților

În general în politicile publice, problematica migrației urmărește două aspecte fundamentale: limitarea migrației ilegale, respectiv integrarea armonioasă a nou-veniților în societatea gazdă. În prima direcție, statul se preocupă de protecția frontierelor, astfel încât toate persoanele care intră în țară să o facă în condiții de legalitate. În a doua direcție, preocuparea este ca cei aflați deja legal pe teritoriul național să se bucure de protecție, să li se respecte drepturile, și să fie ajutați să contribuie la spațiul public. Ambele direcții de acțiune sunt legitime și necesare.

Strategia națională privind imigrația nu face excepție. Tabloul obiectivelor generale și specifice arată o înclinare puternică a balanței înspre zona de securitate, de protecție a frontierelor:

  1. Gestionarea eficientă a fenomenului imigraționist

A.1 – Promovarea condițiilor de intrare, ședere și ieșire din România

A.2 – Simplificarea accesului pe teritoriul României a străinilor, în scop de angajare în muncă/detașare și dezvoltarea sistemului de acces al investitorilor proveniți din state terțe pe piața din România

A.3 – Prevenirea și combaterea eficientă a migrației ilegale, a migrației ilegale în conexiune cu terorismul, a traficului de imigranți și a exploatării prin muncă a angajaților străini

  • Consolidarea sistemului național de azil și asigurarea conformității cu standardele europene și internaționale

B.1 – Procesarea cererilor de azil în mod eficient și conform standardelor legale naționale, europene și internaționale aplicabile

B.2 – Eficientizarea procesului de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de protecție internațională

B.3 – Asigurarea condițiilor de recepție și asistență pentru solicitanții de azil

B.4 – Consolidarea mecanismului de integrare socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală

B.5 – Relocarea refugiaților și a solicitanților de azil și evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecție și relocarea ulterioară a acestora

B.6 – Dezvoltarea cooperării cu organismul european responsabil cu gestionarea problematicii în domeniul azilului și cu alte organisme europene și internaționale

  • Întărirea capacității de răspuns a statului român în fața unui aflux de imigranți la granița teritoriului național

C.1: Pregătirea prealabilă și gestionarea unitară și integrată a acțiunilor întreprinse în situații de criză

C.2: Participarea la efortul comun de combatere a amenințărilor hibride

  • Capabilități susținute necesare implementării politicilor în domeniul migrației, azilului și integrării străinilor

D.1: Dezvoltarea/modernizarea infrastructurii fizice și creșterea mobilității la nivelul structurilor I.G.I.

D.2: Asigurarea resurselor umane și financiare, cu accent pe dimensionarea corespunzătoare a nevoilor operative și pe îmbunătățirea calității serviciilor oferite în domeniul migrației, azilului și integrării

D.3: Accesarea fondurilor externe nerambursabile

D.4: Sporirea dialogului cu societatea civilă și actorii internaționali non-statali

Primul obiectiv general se referă la ceea ce am putea numi migrație din motive economice. România admite anual un număr limitat (dar în creștere) de lucrători din țări terțe, în condiții controlate. Accentul, în Strategie, cade mai degrabă pe limitarea strictă a intrărilor, decât pe integrarea celor ce au ajuns deja la noi în țară.

Al doilea obiectiv general are în vedere situația persoanelor ce ajung în România fugind de o situație adversă din țara lor. Aceștia pot cere protecție internațională în țara noastră, iar în cazul în care o obțin, au dreptul să fie sprijiniți pentru integrare pe termen lung. Dintre cele șase obiective specifice, cinci se referă la proceduri și limitarea numărului celor admiși, și doar unul la integrarea lor.

Cel de-al treilea obiectiv general are în vedere valuri ample de migrație generate de crize precum cele din Siria sau Afganistan, și este axat strict pe evitarea pericolelor de securitate.

În fine, cel de-al patrulea obiectiv general cuprinde măsurile necesare pentru asigurarea infrastructurii pentru toate celelalte. Tema dialogului structurat și-a făcut locul doar aici, deși în general este considerată ca ținând de integrare, pentru că transformă beneficiarii din subiecți în participanți activi.

Monitorizarea Strategiei de către CDMiR

Adoptarea Strategiei este însoțită și de primul plan de acțiune, pentru perioada 2021-2022. Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) va monitoriza implementarea planului de acțiune și în ce măsură sunt atinse obiectivele stabilite, cu accent pe integrare.

CDMiR și organizațiile membre susțin nevoia de a apăra securitatea cetățenilor și a proteja frontierele. Nu contestăm în niciun fel legitimitatea acestor obiective. Spunem doar că expertiza noastră se referă la respectarea drepturilor fundamentale și la integrarea armonioasă, pentru că acestea sunt acțiunile întreprinse de organizațiile membre. Prin urmare, ne vom concentra pe aceste aspecte ale Strategiei.

În perioada următoare, vom prezenta, în mai multe articole, care sunt măsurile propuse în Strategiei (și în planul de acțiune) pentru integrarea migranților. Apoi, vom construi un instrument de monitorizare și, periodic, vom prezenta stadiul în care ne aflăm. Toate aceste informații vor fi incluse în rapoarte anuale de monitorizare independentă, prin care sperăm să sprijinim întregul demers.

Începând cu aprilie 2021, acest lucru este posibil și pentru că activitatea CDMiR este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranţilor şi refugiaţilor.

Proiectul este derulat de către Fundaţia Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă