Când se va adopta Strategia Națională privind Imigrația?

Strategia Națională privind Imigrația este documentul cadru care definește politicile publice și măsurile concrete pe care le ia România pentru gestionarea fenomenului migrației. Țara noastră nu mai are însă o astfel de strategie de mai mult doi ani. În această perioadă, au fost mai multe încercări de a pune în dezbatere publică o nouă strategie, dar încă nu există un document aprobat. Nu putem decât să ne întrebăm când se va adopta o nouă Strategie, precum și ce direcție va da aceasta politicilor publice în domeniu.

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) consideră că Strategia Națională pentru Imigrația este un document esențial, care poate să îmbunătățească substanțial viziunea României în acest domeniu, cu punerea accentului pe incluziunea socială a străinilor aflați legal în țara noastră. Absența unei Strategii coerente și bine articulate contribuie la sincopele proceselor de integrare și apărare a drepturile acestor persoane. CDMiR își propune să monitorizeze implementarea Strategiei, și să contribuie activ la punerea ei în practică, de îndată ce va fi aprobată.

Scurt istoric

Ultimul document de acest calibru a fost Strategia Națională privind Imigrația 2015-2018, adoptată prin Hotărârea  nr. 780/2015 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi a Planului de acţiune pe anul 2015 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2015-2018. Lipsesc însă orice alte informații legate de implementare. Insituția responsabilă – Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – nu a publicat niciun raport de evaluare, și nici măcar nu a revenit cu planuri de acțiune pentru anii 2016-2018. Pare că această Strategie a fost un document mort, și, oricum, este unul al trecutului.

În februarie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a propus în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale privind Imigrația 2019-2022, dar acesta nu a fost niciodată adoptat. A revenit în dezbatere publică în iulie 2020 cu minime modificări și sub numele (lung) de Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2020-2023, a Planului de acțiune pe perioada 2020-2021 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2020-2023, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei naționale privind imigrația. Și, același document, a fost iar dezbătut public două luni mai târziu, în septembrie 2020.

În martie 2021, Strategia a revenit în dezbatere publică, într-o formă ușor îmbunătățită, și sub un nume nou: Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2021 – 2024, a Planului de acțiune pe perioada 2021 – 2022 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2021 – 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei naționale privind imigrația. A trecut mai bine de o lună de la finalizarea acestei noi dezbateri publice, și este neclar dacă, de data aceasta, documentul va fi și adoptat.

De ce este un document important

Evaluările mecanismului de politici publice din România, în domeniul imigrației, au arătat în mod constant că țara noastră are un cadru legislativ decent, dar nu reușește să îl implementeze coerent. Ne referim în primul rând la evaluări internaționale, care compară situația din România cu standardele și/sau recomandările din interiorul Uniunii Europene.

Politicile naționale privind integrarea în societatea românească a refugiaților și a altor beneficiari ai protecției internaționale rămân deficitare, arată evaluarea NIEM, Mecanismul de Evaluare al Sistemelor Naționale de Integrare, un standard dezvoltat cu finanțarea Uniunii Europene. Dacă în ceea ce privește stabilirea cadrului legal, România are un scor de 58,9 puncte (din maxim 100), apropiat mediei europene, scorul este de doar 37,2 puncte (din 100) pentru crearea cadrului de politici publice și chiar mai mic pentru implementare și cooperare (20,3 puncte din 100). Aceste scoruri, calculate pentru anul 2019, sunt în scădere față de 2017.

Evaluarea identifică numeroase puncte slabe ale sistemului de integrare din România, dar și trei probleme transversale: slaba armonizare între instituții, absența asumării răspunderii de către actorii relevanți, precum și „lipsa dialogului structurat și, în general, un sistem închis de management al politicilor de integrare, cu implicare pasivă a beneficiarilor, transparență redusă și lipsa datelor care să fundamenteze politicile publice în domeniu”. Toate acestea pot și trebuie să fie adresate de un document de nivelul Strategiei naționale în domeniu.

La o concluzie similară ajunge și evaluare MIPEX – Indexul politicilor de integrare a imigranților (MIPEX), un instrument unic care măsoară, începând cu 2007, politicile de integrare a imigranților în țările de pe cinci continente, inclusiv toate statele membre ale UE și Marea Britanie. Ediția 2020 arată că România are un scor mai bun, 76/100, peste media celor 52 de țări analizate în ceea ce privește afirmarea drepturilor. Țara noastră are însă scoruri mai scăzute în ce privește oportunitățile (31/100) și siguranța (42/100). Concluzia este că în România vorbim de „egalitate pe hârtie”, adică nu există mecanisme care să operaționalizeze drepturile afirmate. Din nou, este rolul Strategiei naționale să dea direcția pentru rezolvarea acestor probleme.

Implicarea CDMiR

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR), atât în ansamblul ei cât și prin organizațiile membre, a participat activ la toate dezbaterile publice enumerate. De fiecare dată, pozițiile transmise au arătat că un punct slab important este că, în Strategie, probleme care privesc incluziunea imigranților cu ședere legală sunt insuficient abordate, spre deosebire de abordarea exhaustivă a combaterii imigrației ilegale.

Fără a contesta necesitatea impunerii respectării legii, este în același timp necesar să respectăm drepturile străinilor ce se află în România în mod legal. Nu este doar o obligație legală, ci și o datorie morală să ne comportăm cu aceste persoane așa cum am dori ca românii să fie tratați atunci când se află legal în alte țări.

Din nefericire, în cele mai multe cazuri nu am primit un răspuns pozitiv la recomandările făcute, și nici nu am primit un răspuns în toate situațiile. Totuși, trebuie să observăm că în ultima versiune supusă dezbaterii publice, problematica integrării este ceva mai bine adresată, spre exemplu în ce privește accesul la piața forței de muncă.

Consecventă cu principiile afirmate, CDMiR va continua să monitorizeze politicile publice în domeniu, începând chiar cu Strategia Națională privind Imigrația. Sperăm că această ultimă dezbatere publică, chiar dacă a fost insuficientă și lipsită de substanță, să fie măcar ultima, adică să urmeze adoptarea oficială a documentului. Ne vom îndrepta apoi atenția asupra implementării măsurilor propuse, în special în ce privește domeniul integrării.

Începând cu aprilie 2021, acest lucru este posibil și pentru că activitatea CDMiR este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranţilor şi refugiaţilor.

Proiectul CDMiR: O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților în România este derulat de către Fundaţia Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.