Analiză

August 3, 2023 CDMiR4UA

ANALIZĂ

Situația femeilor și a copiilor refugiați ucraineni în România

CUPRINS

Introducere
Metodologie
Contextul european
Situația la nivel național
Aspecte legislative
Provocările femeilor și copiilor refugiați ucrainieni în România
Concluzii și Recomandări

Introducere

Coaliția pentru Drepturile Migranților si Refugiaților – CDMiR s-a format în 2017, ca răspuns la nevoile din ce în ce mai complexe de integrare ale migranților și refugiaților.

În prezent, CDMiR reunește 23 de organizații neguvernamentale și 5 susținători din mediul academic și din rândul organizațiilor internaționale, fiind singura Coaliție a societății civile din România activă în domeniul migrației, azilului și integrării. Membrii CDMiR acoperă un număr larg de domenii de expertiză, inclusiv cercetare, advocacy, asistență materială, juridică și medicală, orientare și dialog intercultural. Pentru a afla mai multe despre Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) și despre activitățile acesteia, accesați www.cdmir.ro.

Acest document este realizat în cadrul proiectului CDMiR: O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților în România. Proiectul este derulat de Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiațive pentru Dezvoltare, și beneficiază de finanțare în valoare de 185.102 EUR prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Durata proiectului este de 28 luni, acesta fiind implementat în perioada 1 aprilie 2021 – 31 iulie 2023.

Mail multe informații despre proiect pot fi accesate la: https://cdmir.ro/wp/proiecte/

Metodologie

Metode și Surse principale de date

Principala metodă aplicată pentru această analiză este analiza secundară a datelor culese în cadrul unor cercetări europene și naționale relevante pentru subiectul cercetat, cum ar fi sinteze, rapoarte și studii ale UNHCR, UNICEF, Salvati Copii, Expert Forum, precum și legislație, documente și rapoarte realizate de instituțiile naționale active în domeniu.

Totodată, analiza de față cuprinde informații și concluzii desprinse din cadrul conferinței Gen și Migrație desfășurată la București, în cadrul proiectului CDMiR: O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților în România, în data de 22 iunie 2023. Evenimentul a reunit printre vorbitori, principalii actori activi în domeniul migrației și în materie de egalitate de șanse și gen: Agenția Națională Pentru Egalitate de Șanse, Inspectoratul General pentru Imigrări, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) România, Organizația Internațională pentru Migrație România, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației Cluj, Uniunea Generală a Industriașilor din România, Terre des Hommes, Centrul ROUA Constanța Novapolis, Fundația ICAR și Asociația Bud’s Flower.

În același timp, la conferința ”Gen și migrație” s-au numărat printre participanți o serie de instituții și autorități publice, precum și organizații non-guvernamentale cu vastă experiență în gestionarea fenomenului migraționist care au discutat despre situația migranților din România și despre criza din Ucraina și impactul asupra fluxurilor migratorii din România, despre acțiunile și intervențiile care au vizat sprijinul femeilor refugiate și rolul instituțiilor, partenerilor sociali și societății civile în asigurarea drepturilor și protejarea femeilor migrante. Astfel, s-au prezentat studii și rapoarte de cercetare și s-au punctat provocările cu care se confruntă străinii care ajung sau care se stabilesc în România oferindu-se soluții, exemple de bună practică și povești de succes privind integrarea în societatea românească.

Opțiunea pentru analiza secundară este naturală ipotezelor pe care este construit proiectul CDMiR: O viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților în România. Obiectivele și activitățile proiectului acoperă domeniile dezvoltare organizațională și advocacy, și nu sunt incluse resurse pentru a genera noi date primare.

Context European

Atacul Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022 a provocat o schimbare semnificativă în situația migrației din Europa. Amploarea imigrației din Ucraina este la o scară nemaivăzută în Europa după al Doilea Război Mondial. Situația actuală este unică și datorită dimensiunii sale, aproape 90% dintre cei care fug de războiul din Ucraina sunt femei și copii^[i]. Și în timp ce femeile ucrainene din străinătate își demonstrează zilnic ingeniozitatea ocupând mai multe roluri simultan în diverse contexte, cum ar fi munca, îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă, voluntariatul și activismul social, ele se confruntă, de asemenea, cu multe provocări, inclusiv separare de familie, lipsa sprijinului celor apropiați și a unei rețele de suport într-un țară nouă, traume psihologice, o situație economică dificilă, o lipsă frecventă de cunoștințe lingvistice și o lipsă de stabilitate și viziune pentru viitor.

Toate acestea contribuie la vulnerabilizarea lor și pot face din aceste femei victime ușoare ale exploatării, traficului de persoane și violenței bazate pe gen (VBG).

De la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 și până în aprilie 2023, potrivit UHCHR^[ii] au fost înregistrate 23.375 de victime civile în țară: 8.709 uciși și 14.666 răniți, la care se adaugă multe alte incidente neînregistrate. În plus, actorii din sectorul umanitar și care asigură servicii de protecție au atras atenția în mod constant cu privire la riscurile aferente conflictului din Ucraina și deplasărilor masive cum ar fi traficul, abuzul, hărțuirea sexuală și violența domestică.

Copiii și femeile sunt deosebit de vulnerabili la riscurile de protecție în situații de conflict, dar accesul la serviciile de protecție rămâne limitat pentru comunitățile apropiate liniei de contact și pentru cele din zonele recent recuperate. Situația din regiunile Herson, Dnipro și Harkov fiind astfel considerată deosebit de îngrijorătoare.

Ca și în majoritatea conflictelor, este dificil de știut numărul exact de copii care au dispărut, de femei care au suferit VBG sau de copii și femei care suferă de stres și depresie. Potrivit UNICEF se estimează că 1,5 milioane de copii sunt expuși riscului de depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic și alte probleme de sănătate mintală și se aproximează că în urma conflictului sănătatea mintală a 5,2 milioane de femei a fost afectată în mod negativ.

În acest context, s-a observat că adolescenții și copiii au adoptat multiple mecanisme de coping negative pentru a face față încărcăturii mentale. Pe de altă parte, femeile au fost nevoite să suporte o povară tot mai mare de îngrijire, în timp ce veniturile lor s-au redus, ceea ce condus la niveluri crescute de stres, iar lipsa serviciilor psihologice și sociale agravează această situație.

Sărăcia a crescut de la escaladarea conflictului. Estimările de la sfârșitul anului 2022 indicau că peste 20% din populația Ucrainei trăiește în sărăcie, aproximativ 7,1 milioane de oameni. Deplasarea și pierderea mijloacelor de trai au dus la scăderea veniturilor și a puterii de cumpărare, în special pentru femeile care sunt singure în gospodărie și pentru cele care trebuie să aibă grijă de copii, de persoanele în vârstă și de persoanele cu dizabilități. Acest lucru duce, la rândul său, la o mai mare insecuritate alimentară și la adoptarea unor mecanisme negative de adaptare, inclusiv la o dependență tot mai mare de asistență.

Stresul asupra gospodăriilor legat de pierderea veniturilor este, de asemenea, un factor care contribuie la creșterea violenței domestice. Daunele și distrugerea activelor productive, precum și niveluri comparativ mai ridicate ale șomajului au fost observate după escaladarea conflictului, cu previziuni pentru a ajunge la 26% în 2023 conform Băncii Naționale a Ucrainei^[iii]. Impactul a fost deosebit de grav în sectorul agricol – cu implicații semnificative pentru securitatea alimentară și dezvoltarea rurală a Ucrainei.

Unul dintre cele mai vizibile efecte asupra copiilor cauzate de conflictul din Ucraina a fost perturbarea catastrofală a sistemului educațional. Cu mii de școli avariate sau distruse, milioane de copii au fost și sunt forțați să-și acceseze educația online, iar atacurile cu rachete și drone împotriva infrastructurii energetice a țării continuă să perturbe puternic învățământul online.

În plus, multe grupuri vulnerabile precum romii, copiii cu dizabilități, copiii din zonele rurale și copiii care trăiesc în sărăcie se confruntă cu provocări suplimentare pentru a accesa serviciile educaționale. Toate acestea pot avea drept rezultat o generație de copii din Ucraina, deja dezavantajați de impactul pandemiei de COVID, care vor rămâne în urmă în ceea ce privește educația școlară și a căror dezvoltare personală va fi afectată.

Totodată, continuă să existe îngrijorări cu privire la starea nutrițională a copiilor mici, deși există o lipsă de date cantitative recente. Cele mai recente date REACH MSNA^[iv] arată că 45% dintre gospodăriile cu copii sub 6 luni se confruntă cu probleme privind lipsa hranei. Accesul la hrană pentru copii, împreună cu un decalaj de acces la serviciile de nutriție (în special în zonele afectate de conflict) și creșterea insecurității alimentare (care afectează starea nutrițională a femeilor însărcinate și care alăptează), sunt factori care conduc la un risc crescut de malnutriție.

Situația la nivel național

Începând cu data de 15 mai 2022, peste 919.000 de persoane strămutate forțat – în principal ucraineni – au intrat în România^[v], iar aproximativ 80.000 au rămas în țară. Răspunsul Guvernului României și al societății civile românești a fost puternic, oferind un sprijin important în timpul unei crize fără precedent.

Ultimul raport publicat de guvernul român evaluează măsurile pe care le-a luat ca răspuns la afluxul de persoane strămutate din Ucraina și rezultatele acestora. Conform cifrelor oficiale ^[vi], la 5 ianuarie 2023 au fost înregistrate în România 107.241 de persoane strămutate din Ucraina (inclusiv 47.851 de copii). Astfel, 4.397 dintre aceștia sunt solicitanți de azil, dar majoritatea au primit protecție temporară. Peste 300 de ONG-uri au fost implicate până în prezent în asistența celor din Ucraina în toată țara și peste 20 de acte legislative/amendamente legate direct de ajutorul de urgență și protecția și integrarea refugiaților din Ucraina – implicând un buget de peste 565 milioane EUR – au fost adoptate.

Structura generală a răspunsului României are două straturi: răspunsul imediat la urgență și răspunsul pe termen mediu și lung, care se concentrează pe protecția și integrarea refugiaților. Răspunsul în situații de urgență a fost coordonat de Departamentul pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne și a inclus măsuri menite să răspundă nevoilor imediate ale refugiaților din Ucraina, precum accesul la teritoriu, protecție, transport, hrană, adăpost și servicii de sănătate.

Potrivit ultimului raport UNHCR^[vii], în România s-au eliberat peste 137.000 permise de protecție temporară. În ceea ce privește numărul de femei, se poate observa că este cu 10 procente mai mic in cazul populației de vârstă activă.

Peste 108.000 de refugiați ucraineni au decis să rămână în România^[viii], în ciuda ofertelor de zboruri gratuite, locuri de cazare și protecție juridică în alte state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Germania, Franța și Portugalia, zeci de mii de ucraineni se află încă în România.

Au ales să rămână pentru că, printre alte motive, vor să locuiască într-o regiune familiară și vor să fie aproape de casă pentru a se putea întoarce în Ucraina cât mai curând posibil. Dar atâta timp cât armata rusă își va dubla obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei – și poate pentru mult mai mult timp – ucrainenii vor fi în România.

Încă din prima zi a invaziei și în prezent, societatea civilă românească a făcut un pas pentru a răspunde și a oferi sprijin refugiaților care sosesc. Prin programele adoptate a fost acordată asistența pe termen scurt cum ar fi asigurarea hranei, a adăpostului, servicii medicale și transport gratuite, servicii de care au beneficiat sute de mii de ucraineni.

În complementaritatea serviciilor oferite de statul român, ONG-urile au derulat proiecte cu sprijinul finanțatorilor interni și externi, în vederea acordării de servicii și asistență integrată.

Aspecte legislative

Ca răspuns la criza refugiaților din Ucraina, Guvernul României a emis peste 20 de acte legislative pentru a răspunde nevoilor refugiaților ucraineni. Unele dintre actele juridice au stabilit măsuri directe de intervenție și sprijin, în timp ce altele a introdus prevederi specifice pentru a permite noi moduri de operare. Următoarele sunt exemple notabile ale acestor măsuri:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind mecanismele de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizi în situații speciale, proveniți din Ucraina.
Hotărârea Guvernului nr. 367/2022 ce stabilește condițiile în care se oferă protecția temporară a tuturor persoanelor care au fost forțate să părăsească Ucraina din cauza conflictului armat, precum și sursa de finanțare necesară.
Hotărârea Guvernului nr. 337/2022 privind acordarea de gratuități și facilități pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor din zona de conflict armat din Ucraina.
Hotărârea Guvernului nr. 336/2022 pentru stabilirea mecanismului prin care persoane fizice, care găzduiesc refugiați ucraineni, beneficiază de rambursare a cheltuielilor cu alimentele.
Ordonanța Guvernului nr. 20/2022 privind asistența acordată copiilor, adulților, persoanelor cu dizabilități și tuturor ucrainenilor care vin in Romania. Ordonanța de Urgență aprobată include și măsuri pentru a facilita și încuraja continuarea donațiilor în beneficiul refugiaţilor, iar organizaţiile internaţionale să aibă un mecanism mai simplu pentru cooperare.
Hotărârea Guvernului nr. 315/2022 pentru cazarea refugiaților ucraineni.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100 din 29 iunie 2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri privind protecția și includerea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiari ai protecţiei temporare în România.

Provocările femeilor și copiilor, refugiați ucraineni în România

Situația locativă

Până în aprilie 2023 în România a funcţionat sistemul 50-20 pentru asistarea refugiaţilor ucraineni: persoanele care îi găzduiau primeau 50 lei/zi de persoană pentru partea de cazare, plus o sumă de 20 lei/zi de persoană pentru hrană şi nevoi curente. Suma de 20 lei/zi trebuia predată integral ucrainenilor, în caz că nu li se cumpăra de către gazdă mâncare de aceşti bani. Dosarele înaintate de proprietarii de locuinţe erau procesate de primării care în principiu verificau documentele înainte de avizul pentru decontare, inclusiv existenţa unei chitanţe care să ateste că cei găzduiţi au primit sumele cuvenite cash.

Astăzi, majoritatea celor 94-95.000[ix] ucraineni care stau în România în vara lui 2023 se află grupaţi în Bucureşti şi zonele turistice Constanţa-Năvodari şi Braşov, acolo unde s-au putut găsi anul trecut multe locuinţe disponibile.

Din luna mai 2023 sistemul s-a schimbat, probabil şi ca urmarea a semnalelor primite de autorităţi că se comit abuzuri la nivel local în ce priveşte plăţile. Refugiaţii ucraineni sunt trecuţi treptat către sistemul românesc de protecţie socială, primind direct sprijin financiar temporar timp de patru luni: mai-august 2023. Acest sprijin este condiţionat de găsirea unui loc de muncă ori de înscrierea pe listele de şomeri. Perioada de sprijin urmează a se încheia în luna septembrie 2023, după care nu este foarte clar ce se va întâmpla cu cei care nu-şi găsesc totuşi loc de muncă şi li se încheie perioada de ajutor de şomaj.

Ocupare

Cu toate că mai mult de o treime dintre persoanele refugiate din Ucraina au în prezent un loc de muncă, majoritatea sunt angajate la un nivel mai inferior celui din Ucraina, iar o proporţie mai mare de femei sunt angajate sub nivelul lor de calificare, comparativ cu bărbaţii. Potrivit unui sondaj realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE^[x], persoanele refugiate din Ucraina sunt angajate în prezent la un nivel inferior educaţiei și de competenţelor sale. Rezultatele sondajului arată că fenomenul de ocupare sub nivelul competențelor este mai răspândit în rândul femeilor decât al bărbaţilor, cu 51% și, respectiv, 39% dintre respondenţi.

Pentru a putea găsi un loc de muncă oficial sau neoficial în România sunt necesare acte ce confirmă calificarea profesională pentru desfăşurarea activităţii într-un anumit domeniu, verificate ca fiind valabile în Ucraina, sau un echivalent alternativ. Aceste bariere legate de documentaţie, în corelație cu alţi factori, precum responsabilităţile legate de îngrijirea copiilor și a altor persoane, ar putea încuraja persoanele refugiate să caute locuri de muncă neoficiale sau cu nivel scăzut de calificare.

Multe servicii publice din Ucraina care oferă astfel de documente nu mai funcţionează în prezent, la care se adaugă și faptul că, înainte de invazie, unii refugiaţi îndeplineau anumite roluri, cum ar fi cel de manager de companie, fără certificare oficială sau contracte. În plus, refugiaţii din Ucraina au raportat dificultăţi semnificative în procesul de recunoaștere a calificărilor lor profesionale.

De la începutul invaziei Ucrainei, organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) și guvernele din ţările care găzduiesc refugiaţi au depus eforturi considerabile pentru a oferi cursuri de studiere a limbii, persoanelor refugiate din Ucraina, ca parte a iniţiativei de integrare a acestora în societăţile-gazdă. Cu toate acestea, limba rămâne o barieră semnificativă în calea angajării persoanelor refugiate din Ucraina. În același timp, problema limbii ca barieră în calea accesului la piața muncii este influenţată, printre alţi factori, de timpul necesar pentru a învăţa o limbă străină și de incertitudinea cu care se confruntă un mare număr de persoane refugiate din Ucraina în ceea ce privește durata de ședere în ţara-gazdă. Potrivit unui raport recent al UNHCR, cunoașterea limbii este cea mai des întâlnită barieră în calea angajării refugiaţilor din Ucraina.

Lipsa accesului la informaţii privind oportunităţile de asigurare a mijloacelor de trai şi la servicii de îngrijire a copiilor, lipsa actelor civile, precum și barierele lingvistice, printre mulţi alţi factori, agravează riscurile de protecţie pentru persoanele refugiate din Ucraina în ţările vecine.

Condiţiile preexistente, cum ar fi șomajul, munca informală și diferenţele de remunerare între femei și bărbaţi înainte de invazia Ucrainei au exacerbat barierele cu care se confruntă persoanele refugiate în identificarea și asigurarea unor mijloace de trai sigure și demne. Acest lucru, la rândul său, sporește vulnerabilitatea persoanelor refugiate din Ucraina, în special a femeilor, la diverse forme de vătămare și abuz, cum ar fi traficarea, exploatarea prin muncă și violenţa în bază de gen, inclusiv exploatarea sexuală.

Unele grupuri sunt mai vulnerabile la aceste riscuri decât altele, inclusiv, dar fără a se limita la persoanele refugiate din Ucraina fără acte de stare civilă, comunităţile de romi, persoanele LGBTQIA+, femeile singure și gospodăriile conduse de femei care nu au acces la servicii de îngrijire a copiilor și/sau care au grijă de membrii familiei, copiii (neînsoţiţi), persoanele cu dizabilităţi și cele care locuiesc în zonele rurale.^[xi]

Lipsa resurselor financiare afectează accesul persoanelor refugiate din Ucraina la cazare sigură și la alimente și sporește riscurile de exploatare. Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi^[xii], 68 la sută dintre persoanele refugiate în Polonia, România și Moldova au declarat că nu-şi pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi hrana, apa, îmbrăcămintea, cazarea și asistenţa medicală. Între timp, pentru persoanele cazate în locuinţe colective, au fost raportate diverse forme de exploatare și abuz, inclusiv supraveghere externă, intervenţii potenţial dăunătoare, supraaglomerare și lipsa accesului continuu la centrele de cazare.

Sistemul de educație

Şcolile şi grădiniţele publice româneşti nu au fost pregătite pentru primirea refugiaților ucraineni în sistemul public. La nivel preşcolar exact în marile municipii unde s-au stabilit ucrainenii exista de ani de zile o criză de locuri în grădiniţe şi părinţi tracasaţi care stau la cozi și pe liste de așteptare ca să-şi poată înscrie copiii.

În principiu statul român a deschis sistemul de învăţământ – ca şi pe cel de sănătate – către refugiaţii ucraineni, gratuit. În practică, şansele unei refugiate ucrainence, mamă singură, de a găsi loc la grădiniţă sunt destul de mici în localităţile unde există criză de locuri.

Sistemul de şcoli publice nu a dispus de metodologii adecvate şi cadre pentru a preda limba română ca limbă străină, eventual direct prin “imersiune totală” (adică fără a mai folosi limba maternă a copilului). Asemenea metodologii există, dar ca pilot în şcoli private. Ele ar fi trebuit de multă vreme introduse în sistemul public, simultan cu manuale special adaptate.

În prezent, nu există o viziune clară despre cum ar putea fi ei ajutaţi să se integreze lingvistic; dacă e mai bine să avem clase mixte sau clase separate în limba ucraineană (şi dacă da, unde se pot găsi spaţii pentru ele şi cine va preda, după ce curriculum).

Ca atare, situația din teren arată că ei:

stau acasă şi urmează online şcoala în Ucraina, cu toate dezavantajele acestui tip de educaţie , dezavantaje cunoscute încă din vremea pandemiei Covid;
frecventează ca “audienţi” orele în limba română, adică stau în bancă şi se joacă pe o tabletă în timp ce în jurul lor se discută într-o limbă pe care ei n-o înţeleg.

Totodată, un studiu publicat de Salvați Copiii^[xiii] indică faptul că:

6% dintre copiii ucraineni care au venit în România au frecventat școli românești; 73% dintre ei și-au continuat educația la distanță, urmând programa ucraineană;
Pentru 64% dintre copiii ucraineni aflați în România, mamele ar prefera ca în anul școlar 2022/2023 să fie organizate clase speciale în școlile românești, pentru a continua educația în sistem ucrainean;
Limba română este principalul impediment în ceea ce privește educația: aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română.

Sistemul de sănătate

Înainte de război, infrastructura de sănătate din România se situa pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește capacitățile generale și calitatea îngrijirii. Deși în ultimii ani s-au făcut îmbunătățiri considerabile, inclusiv prin deschiderea recentă a unui centru de oncologie pentru copii în București, mulți cetățeni se confruntă cu disparități în materie de sănătate și cu probleme de acces la îngrijire. ^[xiv]

Sistemul medical de stat din România a fost deschis în principiu pentru refugiaţii ucraineni fără restricţii, dar aici piedicile de ordin practic sunt încă şi mai mari decât în şcoli.

Lipsa medicilor de familie dispuși să ofere servicii de medicină primară cetățenilor ucraineni este principala problemă cu care refugiații și ONG-urile de profil s-au confruntat.

Bariera lingvistică și problemele administrative de arondare a acestora în sistemul public de sănătate a adus cu sine reticența medicilor dispuși să-și ofere serviciile.

Sistemul spitalicesc, care este încă şi mai complicat decât cel al medicinei primare, ridică probleme similare în afara cazurilor când este vorba de o urgenţă. Ucrainenii sunt stimulaţi să vină doar în urgenţe, aglomerând şi mai tare Unitatea de Primiri Urgențe şi agravând deci problema pe care medicina de urgenţă din România o avea deja. Pe lângă aceasta, tratamentul bolilor cronice (diabet, afecţiuni oncologice etc.) este foarte greu de integrat pentru refugiaţi în sistemele existente în România, necesitând o întreagă echipă de intermediari români binevoitori care să facă documentaţia şi diligenţele necesare.

Concluzii și Recomandări

Sunt necesare strategii pe termen lung, bazate și pe dimensiunea de gen, pentru a răspunde la criza ucraineană, cu participarea organizațiilor internaționale, a grupurilor feministe, a ONG-urilor locale, și a Uniunii Europene. Recunoscând limitările capacităților de răspuns ale autorităților, nu doar din România, comunitatea internațională ar trebui să contribuie la eliminarea lacunelor în ceea ce privește serviciile de acordarea a sprijinului și care salvează vieți.

Sistematizarea serviciilor de traducere și interpretare este un altă arie ce trebuie adresată, deoarece lipsa interpreților a fost des citată drept o barieră în accesarea tuturor categoriilor de servicii. Traducătorii pot proveni din interiorul tuturor țărilor de frontieră, precum și din cadrul populației ucrainene, și ar putea oferi locuri de muncă de care este foarte mare nevoie.

Ar trebui să fie luate în considerare crearea de centre umanitare în care serviciile să fie amplasate în același loc pentru a reduce barierele de acces, în special în ceea ce privește protecția, sănătatea și sprijinul pentru sănătatea mintală și psihosocială (MHPSS).

O altă recomandare se referă la abordarea constrângerilor juridice și din teren, aspecte care le pun impedimente celor care au intrat înainte de 24 februarie 2022 (atât ucraineni, cât și cetățeni ai țărilor terțe) aceștia întâmpinând greutăți pentru a fi eligibili pentru statutul de protecție temporară (TPS).

Locuire

Sistematizarea serviciilor de traducere, interpretare și însoțire și asigurarea faptului că sunt disponibile pe scară largă, astfel încât serviciile de bază – inclusiv înregistrarea, hrana, adăpostul și sprijinul psihosocial – să fie mai accesibile.
Elaborarea și sprijinirea strategiilor de cazare pe termen lung este un element esențial și de mare interes pentru refugiații ucrainieni aflați în România. Centrele de primire administrate de guvern trebuie să ofere mai multe spații de cazare pe termen lung și să le stabilească ca adăposturi în conformitate cu standardele internaționale, iar programele disponibile trebuie să ofere predictibilitate, transparență și stabilitate.
Furnizarea de sprijin susținut de resurse materiale și financiare pentru ONG-urilor care gestionează adăposturi și centre, deoarece nu de puține ori acestea reprezintă prima linie și primul contact pentru persoanele strămutate din Ucraina care se confruntă cu riscuri de protecție și exploatare. Sistematizarea sprijinului pentru locuințe/adăposturi pe termen lung, sigure și durabile pentru persoanele strămutate din Ucraina trebuie să reprezinte o prioritate.
Sistematizarea furnizării de asistență în numerar cu o abordare integrată a protecției, înțelegând riscurile și vulnerabilitățile specifice ale femeilor și copiilor în momentul în care aceștia își caută o locuință sau se află în risc și vulnerabilitate în ceea privește situația locativă.

Servicii de sănătate, de sănătate reproductivă și de combatere a violenței pe bază pe gen

Angajarea de personal medical ucrainean care a fost strămutat poate fi o soluție de luat în considerare pentru a răspunde nevoilor și provocărilor în domeniul acordării de servicii de sănătate, de sănătate reproductivă și de combatere a violenței pe bază pe gen. Procesarea și permiterea transferului de licențe și acreditări din Ucraina pentru personalul medical și de sănătate mintală, pentru educatori și pentru alt personal esențial aflat în deficit sunt resurse demne de luat în seamă de către Ministerele Sănătății și care, mai mult de atât, ar putea să stabilească autorizații prescriptive pentru furnizorii străini și OING-uri medicale pentru a intensifica accesul echitabil la medicamente.
Sprijinirea organizațiilor românești pentru a oferi pregătire tehnică și teoretică voluntarilor prin creșterea capacității acestora în legătură cu eforturile de combatere a violenței bazate pe gen, a traficului de persoane și a exploatării și oferindu-le compensații atunci când este posibil.
Crearea și finanțarea spațiilor sigure în care femeile s-ar putea întâlni, crea legături sociale și dezvălui în siguranță problemele legate de protecție, inclusiv violența sexuală și domestică. Întelegerea faptului că eforturile de sensibilizare în materie sunt necesare și acordarea de prioritate femeilor care se află în locuințe private, deoarece acesta poate fi un punct de intrare sigur pentru supraviețuitoare sau pentru cele expuse riscului de violență.
Punerea la dispoziție a serviciilor psihosociale holistice în persoană, în special în ceea ce privește prevenirea traficului de persoane, sprijinul pentru traume și accesul la alte servicii esențiale. Aceste servicii trebuie să fie oferite de profesioniști care au fost instruiți pentru a oferi sprijin într-un mediu de urgență. Consolidarea capacității tehnice a furnizorilor în materie de asistență psihologică și răspuns la traume/criză pentru a sprijini nevoile imediate ale femeilor și fetelor strămutate din Ucraina.
Creșterea accesului și a însoțirii la servicii medicale gratuite și holistice, la servicii de sănătate reproductivă și la servicii de combatere a violenței bazate pe gen pentru persoanele strămutate din Ucraina aflate în România.

Educație

Integrarea tuturor copiilor strămutați în sistemul de educație românesc pentru a asigura faptul că nivelul lor de educație se efectuează în continuare în instituții acreditate și în condiții optime, adapate nevoilor și specificului situației actuale cauzată de războiul din Ucraina.

Informare

Asigurarea și facilitarea schimbului de informații cu refugiații prin platformele de informare pentru refugiați care să cuprindă informații detaliate privind modul de acces la servicii, inclusiv locații, numere de telefon și platformele de socializare aferente. Asigurarea faptului că cei care furnizează servicii au informații clare legate de modul în care persoanele refugiate din Ucraina pot accesa serviciile, verifica disponibilitatea și caracterul actual al informațiilor.
Pentru toate platformele, includerea de informații privind modul în care refugiații pot depune plângeri și reclamații, pe cine pot suna și/sau unde se pot duce în situații de urgență.
Îmbunătățirea și promovarea website-urilor de informare, cum ar fi https://dopomoha.ro/, pentru a împărtăși în mod eficient informațiile cu refugiații din Ucraina. Sprijinirea pe rețelele existente prin intermediul cărora aceștia fac schimb de informații – inclusiv pe canale informale, cum ar fi grupurile de pe Facebook și chat-urile de pe Telegram – pentru a răspândi informații fiabile și esențiale.

Note și refereințe din text:

[i] www.unicef.org

[ii] www.unhcr.com

[iii] https://bank.gov.ua/en/

[iv] https://www.reachresourcecentre.info/theme/multi-sector-assessments/

[v] https://data2.unhcr.org/en/situations/ukraine

[vi] https://ec.europa.eu/migrant-integration/library-document/romania-report-national-response-those-displaced-ukraine_en#:~:text=In%20this%20new%20report%20the,from%20Ukraine%20registered%20in%20Romania.

[vii] https://data.unhcr.org/en/documents/details/101979

[viii] https://www.refugeesinternational.org/perspectives-and-commentaries/romania-needs-a-longer-term-approach-to-welcoming-displaced-ukrainians/

[ix] https://expertforum.ro/

[x] Nota de sinteză privind dimensiunea de gen: Mijloace de trai și accesul la piata fortei de munca pentru persoanele refugiate din Ucraine în țările vecine – Grupul operativ regional pentru egalitatea de gen implicat în răspunsul la criza refugiaţilor din Ucraina, mai 2023

[xi] UNHCR „Surviving as we can” (Supravieţuim cum putem). Riscurile de violenţă în bază de gen (VBG) și de exploatare Și abuz sexual (EAS) aferente cazării în locuinţe private și colective, mijloacele de trai și accesibilitatea pentru persoanele care fug din Ucraina: Ungaria și Polonia.

[xii] https://www.ela.europa.eu/en/news/ela-has-completed-mapping-exercise-field-access-employment-and-social-security-displaced

[xiii] https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/media/Documente/6-din-10-copii-ucraineni-vor-clase-speciale-in-scoli-romanesti,-28-au-inceput-sa-invete-lb-romana-(Sondaj).pdf

[xiv] Thelwell, Kim. “5 Facts about Healthcare in Romania.” The Borgen Project, 5 Aug. 2020 https://borgenproject.org/healthcare-in-romania/

______________________________________________

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă

Proiect derulat de: