Măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile refugiate din Ucraina

Măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile refugiate din Ucraina

În contextul crizei din Ucraina, România a adoptat, în luna iunie 2022, Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

Ne-am propus să analizăm gradul de implementare a acestor măsuri. În articole precedente, am discutat despre domeniile educație și muncă. În acest articol, ne propunem să analizăm gradul în care au fost implementate măsurile privind sprijinirea persoanelor cu dizabilități.

Planul național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România – pe scurt, Planul de măsuri – este un document multi-dimensional, care include acțiuni în domeniile: educație, sănătate, copii și tineri, locuire, ocupare și protecția grupurilor vulnerabile, precum și măsuri transversale. Planul reprezintă răspunsul României pe termen mediu și lung, cu privire la sprijinul social și, eventual, incluziunea socială a refugiaților, este coordonat de Cancelaria Primului Ministru, și implică mai multe ministere ce dezvoltă planuri de acțiune (Educație, Sănătate, Familie, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri propuse în domeniul sprijinirii persoanelor cu dizabilități

Ținte

  1. identificarea nevoilor persoanelor vulnerabile, strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, a resurselor umane şi materiale existente la nivel naţional şi corelarea cu nevoile acestora;
  2. informarea persoanei vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, cu privire la drepturile de asistenţă socială, servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială;
  3. informarea autorităţilor administraţiei publice locale asupra procedurilor de lucru în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea răspunsului şi intervenţiei cu privire la persoanele vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România;
  4. simplificarea şi adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului persoanelor vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială;
  5. facilitarea accesului persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, la servicii sociale prin dezvoltarea de instrumente de lucru şi extinderea capacităţii serviciilor existente;
  6. dezvoltarea capacităţii de management a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale.

 

Activități

Identificarea nevoilor persoanelor vulnerabile, strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, a resurselor umane şi materiale existente la nivel naţional şi corelarea cu nevoile acestora

  • Crearea unei proceduri simplificate, bazate pe indicatori, de identificare şi referire a persoanelor vulnerabile din rândul persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România la sosirea pe teritoriul României (realizarea unui screening iniţial, simplificat la intrarea în ţară – gări, autogări, aeroporturi, frontieră, check-point-uri, blue dot-uri etc.) (corelare cu FEP).
  • Crearea unui instrument de identificare a locurilor disponibile în cadrul serviciilor sociale – centre rezidenţiale existente, publice şi private (cămine pentru persoane vârstnice, unităţi medico-sociale, centre de îngrijire şi asistenţă persoane dependente, centre rezidenţiale adresate persoanelor cu dizabilităti).
  • Crearea unei baze de date care să includă informaţiile identificate prin instrumentul şi mecanismul stabilite.
  • Formarea resurselor umane specializate (asistent social sau alt personal de specialitate) din cadrul furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale care furnizează servicii sociale beneficiarilor din grupul ţintă.

 

Informarea persoanei vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, cu privire la drepturile de asistenţă sociala, servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială

  • Elaborarea materialelor informative referitoare la modalitatea / procedura de accesare a serviciilor sociale de către grupul ţintă.
  • Folosirea platformei de comunicare integrată a Guvernului ca platformă de comunicare a informaţiilor specifice domeniilor servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială (care sunt acestea, modalităţi de accesare, persoane eligibile etc.).

 

Informarea autorităţilor administraţiei publice locale asupra procedurilor de lucru în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea răspunsului si intervenţiei cu privire la persoanele vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România

  • Activităţi de informare, îndrumare metodologică a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea asistenţei grupului ţintă.

Simplificarea si adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului persoanelor vulnerabile la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială

  • Crearea unui instrument de evaluare urgentă a situaţiei psiho-socio-medicale declarate de persoana intervievată şi pe baza observaţiei directe a specialistului (anchetă socială simplificată care să cuprindă date de identificare, stare de sănătate, situaţie familială, situaţie financiară etc).
  • Elaborare procedură de înregistrare/ înhumare/repatriere cetăţeni ucraineni din grupul ţintă decedaţi pe teritoriul României/ în cadrul serviciilor sociale din România.

 

Facilitarea accesului la servicii sociale prin dezvoltarea de instrumente de lucru şi extinderea capacităţii serviciilor existente

  • Elaborarea de instrumente de lucru pentru furnizorii de servicii sociale în vederea implementării eficiente a standardelor minime de calitate, respectiv Modulele Siguranţă şi accesibilitate şi Protecţia împotriva abuzurilor şi neglijării.
  • Extinderea capacităţii serviciilor de îngrijire de zi existente, inclusiv a unităţilor de îngrijire la domiciliu (centre de zi pentru persoane vârstnice, centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă) şi, după caz, înfiinţarea de servicii noi în unităţile administrativ teritoriale în care cererea de servicii depăşeşte capacitatea celor existente.

 

Dezvoltarea capacităţii de management a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale

  • Finanţarea activităţilor de management şi logistică a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale pentru gestionarea activităţilor şi resurselor materiale, umane şi financiare destinate grupului ţintă, inclusiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice, pentru evaluare, monitorizare şi raportare, pentru asigurarea mobilităţii etc.
  • Finanţarea unor activităţi specifice de interes general, cu caracter permanent, ale ONG prevăzute la art.98 din Legea nr.448/2006 pentru gestionarea activităţilor, resurselor materiale şi umane destinate grupului ţintă, inclusiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice, pentru evaluare, monitorizare, raportare, pentru asigurarea mobilităţii, comunicare etc.

 

Implementarea măsurilor până în octombrie 2023

Orice încercare de evaluare sistematică a implementării măsurilor propuse se lovește de absența datelor oficiale. Nu există un raport comprehensiv privind implementarea Planului de măsuri, publicat de către Guvernul României, dar există comunicări periodice, care evidențiază anumite aspecte. Schimbările politice – rotația guvernului din iunie 2023 – a afectat capacitatea de coordonare la centrul guvernului.

Pentru scopul acestui articol, și având în vedere limitările propunem o evaluare calitativă a atingerii țintelor asumate. Evaluarea se bazează pe următoarele surse de date: rapoartele periodice ale autorităților publice implicate; solicitări de informații de la aceleași autorități; monitorizarea permanentă a cadrului legislativ și de politici publice; informații oferite de membrii CDMiR.

 

Ținta 1: Identificarea nevoilor persoanelor vulnerabile, strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, a resurselor umane și materiale existente la nivel național și corelarea cu nevoile acestora 

Progres: scăzut

Nu există o preocupare de inventariere sistematică a nevoilor și resurselor, ci mai degrabă un răspuns ad-hoc la probleme, pe măsură ce apar.

De asemenea, nu există nici măcar o preocupare de a defini grupurile vulnerabile, dincolo de sensul strict la Directivei privind protecția temporară. Acest lucru face ca anumite grupuri cu probleme specifice – spre exemplu: familii monoparentale, persoane cu boli cronice, persoane vârstnice active – să nu beneficieze de programe țintite.

 

Ținta 2: Informarea persoanei vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, cu privire la drepturile de asistență socială, servicii sociale și beneficii de asistență socială

Progres: mediu

Instituțiile publice au derulate mai multe programe/campanii de informare și au dezvoltat instrumente de comunicare online către beneficiari. Nu există măsurare a impactului/rezultatelor. Se adaugă eforturile sectorului neguvernamental și, pe ansamblu, putem spune că informarea este bună.

Totuși, trebuie precizat că eforturile se referă strict la grupurile vulnerabile definite explicit de Directiva privind protecția temporară, și preluate în legislația națională specifică: persoane cu dizabilități, minori neînsoțiți, persoane vârstnice care nu se pot îngriji singure. România nu a făcut eforturi coerente pentru a înțelege mai bine nevoile specifice, și nici pentru a extinde accesul la asistență socială și servicii sociale pentru alte grupuri.

 

Ținta 3: Informarea autorităților administrației publice locale asupra procedurilor de lucru în vederea creșterii capacității și urgentării reacției de răspuns în gestionarea răspunsului și intervenției cu privire la persoanele vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România

Progres: mediu, dar inegal

Deși au fost luate măsuri pentru informare APL, în continuare persistă la nivelul diverselor instituții locale a unor neclarități, practici diferite, și blocaje generate de neînțelegerea legislației.

 

Ținta 4: Simplificarea și adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului persoanelor vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, la servicii sociale și beneficii de asistență socială

Progres: scăzut.

Au fost luate unele măsuri de simplificare, dar în continuare există numeroase cazuri individuale neacoperite de procedurile curente.

Ținta 5: Facilitarea accesului persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, la servicii sociale prin dezvoltarea de instrumente de lucru și extinderea capacității serviciilor existente 

Progres: foarte scăzut.

Așa cum am mai arătat pe parcursul acestui articol, România a limitat accesul beneficiarilor protecției temporare la servicii sociale strict pentru categoriile vulnerabile prevăzute de Directiva europeană: minori, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice care nu se pot ajuta singure. Situația minorilor face obiectul unui capitol distinct al Planului de măsuri, și de aceea nu o vom discuta aici.

Pentru celelalte două grupuri menționate, nu există o preocupare sistemică de a facilita accesul, nici prin instrumente de lucru noi, nici prin extinderea capacității serviciilor existente.  Putem vorbi doar de exemple de bune practici la nivel județean sau local.

Este grăitoare situația persoanelor cu dizabilități. Recunoașterea gradului de handicap în România se face după aceeași procedură ca pentru cetățenii români, și nu au existat investiții consistente pentru creșterea capacității de răspuns a serviciilor publice de asistență socială. În ultimele luni, organizațiile membre CDMiR au semnalat autorităților publice numeroase sincope, precum:

  • Durata procedurilor pentru recunoașterea gradului de dizabilitate
  • În unele cazuri, comisiile medicale nu acceptă documentele din Ucraina, ceea ce lungește foarte mult procedura.
  • Practică neunitară în ce privește acordarea ajutorului pentru persoane care beneficiază de un ajutor și în Ucraina.
  • Practică neunitară în ce privește considerarea reședinței.
  • Unele cerințe sunt nerezonabile și aproape imposibil de îndeplinit de persoane refugiate într-o țară străină.
    • Exemplu: Pentru evaluarea gradului de handicap, DGASPC Brașov transmite ca n momentul vizitei la domiciliu a echipe pluridisciplinare, persoana trebuie sa detina „Declaratia notariala, in limba romana pe proprie raspundere in care sa se mentioneze adresa actuala unde locuieste si totodata obligatia de a aduce la cunostinta DGASPC Brasov, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege”, conform legii 448/2006, actualizata, art 59 – in original. In vederea desfasurarii in conditiile legii a evaluarii complexe este necesar sa puteti comunica in limba romana sau sa va prezentati insotit de o persoana cunoscatoare de limba romana.”

Încă nu au fost găsite soluții de sistem la problemele semnalate. În unele județene, instituțiile locale reușesc să treacă prin proceduri proprii peste aceste dificultăți.

 

Ținta 6: Dezvoltarea capacității de management a furnizorilor publici și privați de servicii sociale

Progres: inexistent.

Nu am identificat acțiuni care să contribuie la atingerea acestui obiectiv. Precizăm că ne referim la acțiuni care să vizeze dezvoltarea capacității în mod specific pentru a oferi servicii beneficiarilor protecției temporare, nu doar în general.

Scurte concluzii

Acțiunile referitoare la persoane vulnerabile pot fi încadrate în trei direcții principale: informare, modificări legislative pentru a cuprinde beneficiarii protecției temporare în programele curente de asistență, și creșterea capacității – inclusiv cea financiară – pentru a deservi noii beneficiari. Pe hârtie, este un ansamblu coerent de măsuri, deși are unele minusuri. Spre exemplu, alături de informare, este necesară și identificare pro-activă, la momentul trecerii frontierei sau al alegerii unei reședințe. Încă de la început, ar fi fost de dorit ca acțiunile cu privire la schimbări legislative să fie mai concrete, ce anume legi sau alte acte normative ar trebui schimbate, și în ce orizont de timp, cunoscând că este un proces laborios și consumator de timp.

Aceste minusuri, pe care le-am semnala și la timpul lor, au jucat un rol determinant pentru progresul scăzut în acest domeniu. Asistența socială este un domeniu cu complexitate ridicată, inerție mare, și afectat de subfinanțare cronică. Nu este suficientă adăugarea unor obiective și măsuri specifice, fără un sprijin financiar, logistic și de pregătire corespunzător.

Progresul limitat este influențat și de lipsa de leadership la nivel național, din partea instituțiilor din domeniul asistenței sociale, sau de la centrul guvernului. O coordonare mai bună este necesară pentru a înregistra evoluții pozitive.

Nu în ultimul rând, România trebuie să găsească resurse financiare pentru a oferi în mod real servicii sociale. Criza bugetară afectează capacitata statului de acțiune în orice domeniu. Din păcate, România a ratat până acum oportunitatea de a atrage fonduri europene suplimentare, din sumele necheltuite în perioada bugetară anterioară (2014-2020). Deși a existat un acord de principiu al Comisiei Europene, Guvernul României nu a făcut pașii administrativi necesari pentru a cataliza finanțarea către sistemul de asistență socială. Pentru că se apropie încheierea perioadei în care sumele putea fi realocate (până la sfârșitul anului 2023), este foarte probabil că această oportunitate va fi complet ratată.

(Photo by Jon Tyson on Unsplash)