Avantajele și limitările protecției temporare pentru refugiații ucraineni

CDMiR monitorizează implementarea Strategiei Națională privind Imigrația pentru perioada 2021-2025. Parte a acestui proces, ne-am propus să publicăm o serie de articole pe pagina Coaliției, cu scopul de a informa publicul. Războiul din Ucraina, și valul de refugiați generat de acesta, ne obligă să ajustăm din mers aceste intenții. Este o situație nouă, pe care Strategia nu avea cum să o anticipeze.

În articolul precedent, am discutat despre nevoia de a adapta Strategia la noua realitate. Până să ajungem la o discuție așezată pe această temă – dacă vom ajunge vreodată – să notăm că, prin mecanismele Uniunii Europene, refugiații din Ucraina beneficiază de un statut legal special pe teritoriul Uniunii, inclusiv în România: protecția temporară.

În acest articol, vom explica pe scurt ce înseamnă statutul de protecție temporară și vom insista asupra beneficiilor și limitărilor sale, prin comparație cu alte tipuri de protecție internațională. Această perspectivă este de interes pentru discuția pe marginea Strategiei pentru că planurile de integrare incluse în documentele curente de politici au în vedere beneficiarii unor forme „clasice” de protecție internațională.

 

Ce este protecția temporară

Protecția temporară este un statut legal acordat de către țările membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, persoanelor nevoite să fugă de război, din Ucraina, către țările învecinate.

Ideea unui astfel de răspuns a venit după războiul din fosta Iugoslavia, din anii `90. În timpul acelui război, mecanismele uzuale de recunoaștere a statutului legal de refugiat (sau alt tip de protecție internațională) au fost depășite de numărul mare de persoane fugite din calea luptelor. Ulterior, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri. Puteți găsi o sinteză a Directivei pe pagina Comisiei Europene.

Așa cum îi spune numele, Directiva stabilește un sistem pentru a aborda sosirile în masă în UE ale resortisanților străini care nu se pot întoarce în țările lor – în special din cauza războiului, a violenței sau a încălcărilor drepturilor omului și instituie protecția imediată cu caracter temporar pentru aceste persoane strămutate. Durata protecției este inițial de un an, și poate fi extinsă la doi ani.

Directiva nu se activează imediat, ci printr-o decizie a Consiliului, în situații concrete. Războiul din Ucraina este prima situație în care Directiva este activată.

 

Avantajele protecției temporare: rapiditate și acces la piața forței de muncă

Persoanele refugiate din Ucraina pot intra fără restricții în România, pe termen scurt (până la 90 de zile), și pot apela la două forme de recunoaștere a unui statut protejat în țara noastră: solicitarea azilului sau solicitarea protecției temporare.

Principalul avantaj al protecției temporare, față de solicitarea azilului, este rapiditatea, adică oferirea imediată a unui statut legal refugiaților veniți dintr-o zonă de conflict. În procedura normală, solicitanții de azil trec printr-o perioadă în care trebuie să dovedească autorităților că se află cu adevărat în pericol în țara de origine. Această perioadă poate să fie de până la câteva luni, și se poate încheia cu un răspuns negativ. Prin instituirea protecției temporare, persoanele strămutate din Ucraina primesc imediat un statut legal prin care li se recunosc mai multe drepturi.

Minimal, conform prevederilor Directivei, drepturile recunoscute sunt acces la sprijin de bază (adăpost, hrană, transport), educație, sănătate și piața forței de muncă. Guvernul României a pregătit un sumar al acestor beneficii.

Dintre aceste drepturi, accesul la piața forței de muncă este probabil cel mai important, cu atât mai mult cu cât protecția temporară vine cu o simplificare a procedurilor de angajare și de recunoaștere a calificărilor.

 

Limitările protecției temporare: lipsa protecției sociale și a programului individual de integrare

Statele membre au posibilitatea să acorde și alte drepturi beneficiarilor protecției temporare, în plus față de pachetul minimal, menționat anterior. România a ales să nu facă acest lucru, și acesta este principalul dezavantaj al protecției temporare, față de azil. Acesta din urmă, azilul, este o formă de protecție care oferă toate drepturile pe care le au și cetățeni români.

Spre exemplu, protecția temporară nu oferă dreptul universal de a accesa sistemul de servicii sociale, ci doar pentru persoane vulnerabile (minori neînsoțiți, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice cu nevoi specifice). Majoritatea beneficiarilor protecției temporare nu beneficiază de protecție socială în România, adică nu primesc diverse tipuri de ajutoare (în bani sau servicii), nici măcar alocații pentru copii.

Un alt dezavantaj important este absența unui program individual de integrare, așa cum se întâmplă în cazul azilului. Puteți găsi o descriere a programului de integrare pe pagina Inspectoratului General pentru Imigrări. Trebuie menționat că efortul administrativ pentru a oferi un program individual de integrare tuturor refugiaților din Ucraina este, probabil, prea mare pentru a

 

Protecție temporară pe termen scurt, muncă sau azil pe termen mediu lung

Amintim că cetățenii ucraineni au dreptul de a intra liber în țările membre UE, și de a rămâne pe teritoriul lor până la 90 de zile, fără alte restricții legale. După aceea, trebuie fie să plece, fie să solicite prelungirea dreptului de ședere într-o formă sau alta. Pentru cei veniți la începutul războiului, adică în ultimele zile din februarie, termenul de 90 de zile se va încheia la finalul lui iunie, și vor trebui să ia o decizie cât mai repede.

Ținând cont de avantajele și limitările menționate, protecția temporară rămâne calea cea mai simplă și la îndemână. Este relativ ușor de obținut, oferă un minim ajutor – ce poate fi completat cu ajutorul societății civile – și, mai ales, acces la piața forței de muncă.

Ulterior, persoanele care doresc să rămână pe termen mediu și lung în România, în funcție de oportunitățile pe care le vor găsi, vor putea fie să ceară prelungirea dreptului de ședere pentru muncă, fie să solicite azilul. Chiar dacă răspunsul la solicitarea de azil este incert, și depinde de evoluția conflictului din Ucraina, cererea nu anulează protecția temporară deja obținută.

Între timp, ar trebui ca România să pună în aplicare planurile de integrare pe termen lung aflate în pregătire la nivelul autorităților publice centrale, și chiar să își revizuiască politicile publice în domeniul imigrației, începând cu Strategia Național privind Imigrația, pentru a răspunde schimbării semnificative de context internațional reprezentată de războiul din Ucraina.

 

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.