În contextul dezbaterilor despre cele mai bune politici publice privind integrarea străinilor în România, CDMiR a elaborat o poziție sintetică cu privire la acest subiect. Prin acest document, pe propunem să supunem atenției publicului și autorităților care sunt principalele provocări și întrebări de la care trebuie să pornim pentru a construi un cadru adecvat de politici publice. Documentul a fost dezbătut de reprezentanții CDMiR și partenerii lor în întâlnirea de lucru din 7 noiembrie 2023.

Apăsați aici pentru a descărca documentul în format PDF.

Integrarea străinilor în România

Provocări și întrebări

I. Provocări structurale

• Viziune: cum trecem de la abordarea centrată pe securitate la cea axată pe integrare?
• Asumare: putem stimula implicarea diverselor instituții publice în procesul de integrare?
• Coordonare: avem nevoie de coordonare de la centrul guvernului?
• Dialog structurat: se pot îmbunătăți reprezentarea directă a străinilor și dialogul permanent?
• Finanțare: care sunt resursele disponibile pentru programe de integrare?
• Percepții: cum se schimbă opinia societății față de străini și cum ne afectează acest lucru?

II. Refugiații din Ucraina

• Îmbunătățirea programului de sprijin pentru cazare, pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabili refugiați.
• Programe de sprijin dedicate unor grupuri vulnerabile neluate până acum în calcul ca atare: familii monoparentale, persoane active peste 50 de ani, persoane cu boli cronice.
• Abordarea pro-activă a dificultăților generate de bariera de limbă.
• Resurse pentru finanțarea programelor existente, în 2024.
• Asumarea responsabilității de către instituțiile publice, altele decât DSU.

III. Beneficiarii unei forme de protecție internațională

• Îmbunătățirea programului de integrare (inițial), pentru a avea rezultate semnificativ mai bune.
• Adaptarea lecțiilor învățate din situația beneficiarilor protecției internaționale.
• Facilitarea participării la programe de incluziune socială pe termen lung.
• Contracararea percepțiilor negative determinate de evoluțiile internaționale și de campania electorală.

IV. Lucrători din țări terțe

• Mecanisme de monitorizare a situației lucrătorilor străini: registru public în care sunt incluse toate grupurile de muncitori, numărul lor, numele angajatorului, localitatea unde se află, durata contractelor și alte informații relevante.
• Îmbunătățirea cadrului normativ și aplicarea coerentă a legilor existente, pentru respectarea drepturilor lucrătorilor străini.
• Standarde minime de cazare și masă pentru lucrătorii străini, atunci când acestea sunt oferite de către angajatori, precum și responsabilitatea Inspecției Muncii de a verifica respectarea acestor standarde.
• Reglementara unui traseu echitabil pentru integrarea lucrătorilor străini în societatea românească, care să conducă la naturalizare după un număr rezonabil de ani.

 

________

**Proiectul este derulat de Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, în parteneriat cu Fundaţia Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi și Centrul pentru Inovare Publică și beneficiază de o finanțare în valoare de 199.900 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă. 

Proiect derulat de: