MAI propune Planul de Acțiune 2023-2024 pentru implementarea Strategiei privind Imigrația

La începutul lunii octombrie, Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului de acțiune pe perioada 2023-2024 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2021-2024 (proiect HG, Anexa incluzând Planul de Acțiune, Nota de Fundamentare).

Planul de Acțiune 2023-2024 nu este cu mult diferit de cel propus anterior, pentru anul 2022. Dimpotrivă, aproximativ 90% din acțiunile propuse sunt identice, din toate punctele de vedere: denumire, rezultate așteptate, indicatori de succes, instituții responsabile.

O bună parte din această suprapunere este generată de înclinația MAI către definiri generaliste, lipsite de specificitate. Spre exemplu, cu mici excepții, indicatorilor nu le sunt asociate valori concrete, care să permită gradul de realizare. Planul de Acțiune vorbește despre (exemple ilustrative) „Nr. consultări organizate”, „Nr. personal IGI pregătit”, „Nr. solicitanților de azil identificați ca persoane vulnerabile și referiți serviciilor specializate”, „Nr. chestionare preliminare adaptate la specificul cazurilor” ș.a.m.d. Pentru niciunul dintre acești indicatori nu este precizată nici valoarea inițială, nici valoarea așteptată, ceea ce face imposibilă urmărirea lor în timp.

Aceeași practică se observă în cadrul termenelor. Deși e vorba de un Plan de Acțiune, care ar presupune asumarea unor termen foarte concrete, documentul abuzează de formulări precum „Permanent” sau „Conform calendarelor stabilite”. În rarele situații în care este specificat un termen concret, acesta este, de obicei, 31 decembrie 2024, adică exact data de finalizare a implementării Planului de Acțiune.

Nici resursele alocate nu sunt specificate. Finanțarea acțiunilor se referă strict la sursa de finanțare, în cel mai general mod posibil: „Buget de stat” sau „Bugetul fondurilor externe nerambursabile”. Nicăieri pe parcursul documentului, MAI nu încearcă să estimeze costul unei acțiuni.

În ce privește fundamentarea actului normativ, frapează absența oricărei evaluări a implementării Planului anterior de Acțiune, pentru anul 2022. Este deci imposibil de stabilit ce anume a implementat deja MAI în primii doi ani, și ce urmează să facă, concret, în a doua jumătate a perioadei de valabilitate a Strategiei.

Pentru informarea cititorilor, vom relua din articolul precedent, despre Planul de Acțiune anterior, lista rezultatelor așteptate.

Mai trebuie spus că actul normativ, după finalizarea perioadei de dezbatere publică, va urma traseul obișnuit de avizare inter-ministerială, urmând a fi adoptat de către Guvern înainte de finalul anului.

 

Rezultate așteptate în domeniul integrării străinilor

1. Continuarea derulării programelor de integrare pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală:
   • Identificarea de noi acțiuni eligibile pentru finanțare prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare;
   • Intensificarea colaborării dintre IGI și ONG-urile care derulează proiecte 4- Asistența specifică acordată fiecărei persoane din grupul țintă în funcție de nevoile individuale identificate;
   • Asigurarea participării beneficiarilor unei forme de protecție și a celor cu ședere legală la cursurile de inițiere în limba română;
   • Persoane care au dobândit o formă de protecție și a celor cu ședere legală în România cuprinse în programe de ocupare și de formare profesională.
2. Cunoașterea situației privind integrarea cetățenilor statelor terțe în România și a legislației naționale cu privire la promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați:
3. • Crearea bazelor pentru un viitor Centru de cercetare, documentare și informare în domeniul imigrației, azilului și integrării.
4. Îmbunătățirea mecanismului de cooperare interinstituțională a autorităților/instituțiilor implicate în procesul integrării cetățenilor statelor terțe:
   • Crearea unor rețele locale de sprijin în domeniul integrării.
5. Promovarea unei educații favorabile incluziunii sociale prin adaptarea cadrului legal la specificul elevilor migranți și eliminarea obstacolelor din calea participării resortisanților țărilor terțe minori la educația preșcolară și școlară prin adaptarea la nevoile specifice ale acestora:
   • Cadrul legal adaptat incluziunii sociale.
6. Conștientizarea opiniei publice din România cu privire la fenomenul imigrației și al integrării cetățenilor statelor terțe prin derularea de activități și campanii de informare:
   • Informarea populației asupra fenomenului imigrației și al integrării cetățenilor statelor terțe;
   • Cunoașterea imaginii publice a străinilor în societatea românească.
7. Consolidarea mecanismelor de coordonare, monitorizare și evaluare a integrării;
   • Mecanism de integrare performant.
8. Implementarea instrumentelor practice de la nivel european în domeniul integrării:
   • Mecanism de integrare performant.
9. Continuarea derulării activităților de integrare pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România și a celor cu ședere legală:
   • Niciun rezultat așteptat.

 

Rezultate așteptate în domeniul protecției persoanelor vulnerabile (migranți)

1. Îmbunătățirea mecanismului de identificare timpurie a persoanelor vulnerabile și elaborarea unui mecanism de referire către instituțiile statului cu atribuții în asistența persoanelor vulnerabile (inclusiv victime ale violenței de gen și violenței domestice) și specializarea acestora în acest domeniu:
   • Capacitate ridicată de identificare timpurie a persoanelor vulnerabile.
2. Adaptarea condițiilor de recepție la standardele europene aplicabile:
   • Condițiile de recepție răspund nevoilor individuale ale persoanelor.
3. Îmbunătățirea asistenței acordate persoanelor vulnerabile și monitorizarea acestora:

• • Toți minorii neînsoțiți beneficiază de reprezentare legală efectivă și management de caz.

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.