Planul de măsuri pentru incluziunea refugiaților din Ucraina: măsuri transversale

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

 

CDMiR monitorizează politicile publice în domeniul incluziunii imigranților, cu accent pe Strategia Națională privind Imigrația. Considerăm oportun să informăm publicul și despre măsurile specifice privind refugiații din Ucraina, pentru că războiul este un eveniment nou, ce nu a fost luat în calcul la momentul adoptării Strategiei. În acest articol, vom prezenta măsurile transversale propuse în Plan.

Am vorbit într-o serie de articole despre măsurile din fiecare dintre cele șase domenii cheie: educație, sănătate, ocupare și locuire, copii, tineri și persoane vulnerabile. Alături de aceste domenii specifice, Guvernul a inclus și două ține, susținute de patru linii de acțiune, pentru măsuri transversale, multi-sectoriale.

Ținte

a)       facilitarea accesului la informaţii oficiale pentru persoanele strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, cu privire la drepturile, obligaţiile şi facilităţile puse la dispoziţie;

b)      prevenirea riscurilor de abuz şi exploatare a persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România;

Acțiuni

• Operaţionalizarea unui număr unic pentru informaţii de bază în domeniul sănătăţii, educaţiei, ocupării, locuirii, persoanelor vulnerabile şi copiilor, destinat persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România: Punerea la dispoziţia structurilor subordonate sau, după caz, aflate în coordonare metodologică teritorială a MS, ME, MMSS, MFTES, a infrastructurii logistice necesare pentru preluarea apelurilor; Dezvoltarea unui mesaj vocal standard în limba ucraineană pentru a direcţiona apelantul către unul dintre domeniile selectate; Utilizarea infrastructurii tehnice pentru copii 119 şi a operatorilor existenţi la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului pentru domeniul copiilor şi tinerilor; Desemnarea de către MS (DSPMB), ME (inspectoratele şcolare judeţene/ISMB), MMSS (ANPIS, ANOFM), DSU-CNCCI, MFTES a specialiştilor din cadrul structurilor subordonate sau, după caz, aflate în coordonare metodologică teritorială a care răspund la apelurile înregistrate la numărul unic, conform competenţelor; Asigurarea funcţionării numărului unic pentru informaţii de bază în domeniile cheie în mod unitar în timpul programului de lucru, în intervalul 08.00 – 16.00; Elaborarea procedurilor interne pentru specialiştii din ministerele de linie pentru gestionarea apelurilor;
• Elaborarea unui pachet unitar de informare, de tip traseu de protecţie în România (“roadmap”) pentru grupul ţintă.
• Elaborarea unui pachet de prevenire a riscurilor de abuz şi exploatare: Materiale de informare şi prevenire; Campanii de formare şi informare internă şi publică.
• Crearea unui grup de lucru pentru prevenirea exploatării sexuale, abuzului (PSEA) şi a riscurilor asociate traficului de persoane.

Comentariile CDMiR

Așa cum lesne se poate deduce chiar din prezentarea țintelor propuse, cele două aspecte transversale prevăzute în Planul de Măsuri sunt infrastructura de comunicare, respectiv protecția împotriva abuzurilor și exploatării. Considerăm că ambele sunt subiecte esențiale și este de salutat preocuparea decidenților pentru ele.

Încă din primele zile ale războiului, transmiterea corectă a informațiilor către persoanele ce fug din zona de conflict a fost un aspect sensibil, îngreunat de bariera lingvistică și de complexitatea subiectului (în sensul că este vorba de multe informații din mai multe domenii). Pe măsură ce sprijinul pentru integrare se concretizează pe mai multe paliere, este de așteptat ca și nevoia de informare să crească. Soluția firească, pe care o regăsim și în Plan, este organizarea unui punct unic de informare și pregătirea corespunzătoare a celor ce vor oferi informații.

Întreaga literatură ce analizează migrația semnalează că riscul de abuz și exploatare – trafic de persoane, exploatare în muncă, exploatare sexuală etc. – este unul ridicat, indiferent de motivele ce au generat deplasarea persoanelor. Considerăm că este absolut necesar ca acest risc să fie corespunzător adresat, și acțiunile include în Planul de măsuri reprezintă un început îmbucurător. Acceptarea problemei și introducerea unor măsuri pentru prevenție sunt primi pași necesari și bineveniți. Ne așteptăm ca și alte măsuri de prevenire, asociate fiecărui domeniu în parte, să fie natural adăugate odată cu implementarea acțiunilor propuse.

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.