Planul de măsuri pentru incluziunea refugiaților din Ucraina: tineri și copii și grupuri vulnerabile

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 100/2022 privind aprobarea și implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul normativ se referă la măsurile concrete, inclusiv pe termen mediu și lung, pentru sprijinirea persoanelor fugite din calea războiului din Ucraina și rămase pe teritoriul României (ne vom referi la aceste persoane cu termenul mai simplu, comun, de „refugiații din Ucraina”, chiar dacă nu este foarte precis din punct de vedere juridic).

 

CDMiR monitorizează politicile publice în domeniul incluziunii imigranților, cu accent pe Strategia Națională privind Imigrația. Considerăm oportun să informăm publicul și despre măsurile specifice privind refugiații din Ucraina, pentru că războiul este un eveniment nou, ce nu a fost luat în calcul la momentul adoptării Strategiei. În acest articol, vom prezenta măsurile propuse în domeniile tineri și copii, respectiv grupuri vulnerabile.

Ținte

Copii și tineret

1. protejarea copiilor din Ucraina beneficiari de protecţie temporară în România împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violenţă;
2. asigurarea participării copiilor din Ucraina beneficiari de protecţie temporară în România în procesul de elaborare şi implementare a măsurilor de răspuns;
3. înregistrarea copiilor din Ucraina beneficiari de protecţie temporară în România în sistemul naţional de protecţie a copilului şi asigurarea accesului la servicii esenţiale de protecţie a copilului, inclusiv servicii de monitorizare şi reunificare a familiei;
4. asigurarea sprijinului personalizat pentru copiii din Ucraina cu nevoi speciale beneficiari de protecţie temporară în România;
5. protejarea interesului superior al copiilor din Ucraina beneficiari de protecţie temporară în România prin soluţii durabile;
6. dezvoltarea competenţelor profesioniştilor din sistemul de protecţie a copilului;
7. extinderea activităţilor desfăşurate în cadrul centrelor de tineret existente;
8. dezvoltarea reţelei naţionale de centre de tineret, inclusiv centre mobile;

Grupuri vulnerabile

1. identificarea nevoilor persoanelor vulnerabile, strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, a resurselor umane şi materiale existente la nivel naţional şi corelarea cu nevoile acestora;
2. informarea persoanei vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, cu privire la drepturile de asistenţă socială, servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială;
3. informarea autorităţilor administraţiei publice locale asupra procedurilor de lucru în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea răspunsului şi intervenţiei cu privire la persoanele vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România;
4. simplificarea şi adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului persoanelor vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială;
5. facilitarea accesului persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, la servicii sociale prin dezvoltarea de instrumente de lucru şi extinderea capacităţii serviciilor existente;
6. dezvoltarea capacităţii de management a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale.

Acțiuni

Copii și tineret

Protejarea copiilor ucraineni beneficiari de protecţie temporară în România împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violenţă

• Elaborarea unei proceduri privind identificarea, semnalarea şi soluţionarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului neînsoţit, cetăţean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
• Elaborarea de materiale de informare cu privire la procedura privind identificarea, semnalarea şi soluţionarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului neînsoţit, cetăţean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006.
• Crearea pe pagina web a tuturor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a unei secţiuni dedicate copilului neînsoţit, cetăţean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările si completările ulterioare.
• Traducerea în limbile ucraineană şi rusă a ghidului de utilizare în siguranţă a internetului de către copii, adaptat la diferite niveluri de vârstă.

Participarea copiilor ucraineni beneficiari de protecţie temporară în România este integrată în măsurile de răspuns

• Formarea la nivelul fiecărei Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de grupuri informale de copii ucraineni şi implicarea lor, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate al acestora, în toate activităţile care îi privesc.

Înregistrarea copiilor din Ucraina în sistemul naţional de protecţie a copilului şi asigurarea accesului la servicii esenţiale de protecţie a copilului, inclusiv servicii de monitorizare şi reunificare a familiei

• Extinderea aplicării procedurii de cooperare între autorităţi privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, şederea, precum şi asigurarea protecţiei drepturilor minorilor neînsoţiţi şi la punctele de trecere a frontierei cu Moldova.
• Introducerea în legislaţie a derogării de la prevederile art. 554 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a angajării de personal contractual care să asigure aplicarea prevederilor art. 136 Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
• Elaborarea unei proceduri de identificare, evaluare, asistare şi monitorizare a copilului neînsoţit, cetăţean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
• Desemnarea pentru fiecare copil neînsoţit, cetăţean străin sau apatrid, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a unui reprezentant desemnat care să susţină drepturile acestuia şi să îl asiste pe acesta pe toată perioada şederii în România, până la reunificarea cu familia acestuia.
• Dezvoltarea unei aplicaţii informatice prin intermediul căreia să fie înregistraţi toţi copiii neînsoţiţi, cetăţeni străini sau apatrizi, inclusiv cei care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
• Asigurarea de terminale IT mobile (telefoane sau tablete) necesare operaţionalizării aplicaţiei menționate.
• Formarea reprezentanţilor desemnaţi care susţin drepturile copiilor neînsoţiţi, cetăţeni străini sau apatrizi, inclusiv cei care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările si completările ulterioare.

Asigurarea sprijinului personalizat pentru copiii din Ucraina cu nevoi speciale beneficiari de protecţie temporară în România

• Extinderea capacităţii serviciilor de tip familial în vederea preluării copiilor din Ucraina neînsoţiţi.
• Extinderea capacităţii serviciilor de îngrijire de zi existente (centre de zi, centre de recuperare, centre de consiliere) şi, după caz, înfiinţarea de servicii noi în unităţile administrativ teritoriale în care cererea de servicii depăşeşte capacitatea celor existente.
• Introducerea în legislaţie a derogării de la prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru copiii sub 7 ani care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi care fac parte din grupuri de minori neînsoţiţi care au beneficiat de protecţie specială în Ucraina.

Protejarea interesului superior al copiilor din Ucraina beneficiari de protectie temporară în România prin solutii durabil

• Stabilirea unui mecanism de coordonare între autorităţile din Ucraina şi cele din România în vederea identificării pe teritoriul României a copiilor dispăruţi semnalaţi de autorităţile din Ucraina, a repatrierii copiilor neînsoţiţi proveniţi din Ucraina şi identificarea de soluţii pentru reunificarea familiei, în vederea respectării interesului superior al copilului.

Dezvoltarea competentelor profesioniştilor din sistemul de protecţie a copilului

• Formarea profesioniştilor din domeniul protecţiei drepturilor copilului care lucrează cu copiii din Ucraina.
• Elaborarea de instrumente, ghiduri de lucru cu copiii neînsoţiţi, cetăţeni străini sau apatrizi, inclusiv cel care solicită azil sau beneficiază de protecţie internaţională în România, în condiţiile Legii nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Extinderea activităţilor desfăşurate în cadrul centrelor de tineret existente

• Angajarea de personal specializat în cadrul centrelor de tineret, care să furnizeze servicii de consiliere psihologică, informare şi consiliere, consultanţă juridică, consiliere vocaţională, consiliere în carieră etc. grupului ţintă.
• Formarea profesioniştilor din domeniul tineretului care lucrează cu tinerii din grupul ţintă.
• Extinderea capacităţii centrelor de tineret din judeţele de graniţă şi din oraşele mari, prin recompartimentare, dotare în vederea oferirii de servicii tinerilor ucraineni (zugrăvit, schimbare de mobilier, dotare cu echipamente, compartimentare spaţii în funcţie de serviciile oferite).
• Organizarea de tabere de vară pentru tinerii din grupul ţintă în cadrul centrelor de agrement şi în bazele turistice.
• Extinderea facilităţilor de petrecere a timpului liber în cadrul centrelor de agrement / bazelor turistice prin dotarea suplimentară a acestora.

Dezvoltarea reţelei naţionale de Centre de tineret, inclusiv centre mobile

• Dezvoltarea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale şi structurile asociative de/pentru tineret în vederea identificării de spaţii necesare organizării şi funcţionării centrelor de tineret.
• Înfiinţarea de centre de tineret, inclusiv centre mobile, cu precădere în judeţele în care acestea nu există.

Persoane vulnerabile

Identificarea nevoilor persoanelor vulnerabile, strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, a resurselor umane şi materiale existente la nivel naţional şi corelarea cu nevoile acestora

• Crearea unei proceduri simplificate, bazate pe indicatori, de identificare şi referire a persoanelor vulnerabile din rândul persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România la sosirea pe teritoriul României (realizarea unui screening iniţial, simplificat la intrarea în ţară – gări, autogări, aeroporturi, frontieră, check-point-uri, blue dot-uri etc.) (corelare cu FEP).
• Crearea unui instrument de identificare a locurilor disponibile în cadrul serviciilor sociale – centre rezidenţiale existente, publice şi private (cămine pentru persoane vârstnice, unităţi medico-sociale, centre de îngrijire şi asistenţă persoane dependente, centre rezidenţiale adresate persoanelor cu dizabilităti).
• Crearea unei baze de date care să includă informaţiile identificate prin instrumentul şi mecanismul stabilite.
• Formarea resurselor umane specializate (asistent social sau alt personal de specialitate) din cadrul furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale care furnizează servicii sociale beneficiarilor din grupul ţintă.

Informarea persoanei vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, cu privire la drepturile de asistenţă sociala, servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială

• Elaborarea materialelor informative referitoare la modalitatea / procedura de accesare a serviciilor sociale de către grupul ţintă.
• Folosirea platformei de comunicare integrată a Guvernului ca platformă de comunicare a informaţiilor specifice domeniilor servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială (care sunt acestea, modalităţi de accesare, persoane eligibile etc.).

Informarea autorităţilor administraţiei publice locale asupra procedurilor de lucru în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea răspunsului si intervenţiei cu privire la persoanele vulnerabile strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România

• Activităţi de informare, îndrumare metodologică a autorităţilor administraţiei publice locale în vederea creşterii capacităţii şi urgentării reacţiei de răspuns în gestionarea asistenţei grupului ţintă.

Simplificarea si adaptarea actelor normative în vederea facilitării accesului persoanelor vulnerabile la servicii sociale şi beneficii de asistenţă socială

• Crearea unui instrument de evaluare urgentă a situaţiei psiho-socio-medicale declarate de persoana intervievată şi pe baza observaţiei directe a specialistului (anchetă socială simplificată care să cuprindă date de identificare, stare de sănătate, situaţie familială, situaţie financiară etc).
• Elaborare procedură de înregistrare/ înhumare/repatriere cetăţeni ucraineni din grupul ţintă decedaţi pe teritoriul României/ în cadrul serviciilor sociale din România.

Facilitarea accesului la servicii sociale prin dezvoltarea de instrumente de lucru şi extinderea capacităţii serviciilor existente

• Elaborarea de instrumente de lucru pentru furnizorii de servicii sociale în vederea implementării eficiente a standardelor minime de calitate, respectiv Modulele Siguranţă şi accesibilitate şi Protecţia împotriva abuzurilor şi neglijării.
• Extinderea capacităţii serviciilor de îngrijire de zi existente, inclusiv a unităţilor de îngrijire la domiciliu (centre de zi pentru persoane vârstnice, centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă) şi, după caz, înfiinţarea de servicii noi în unităţile administrativ teritoriale în care cererea de servicii depăşeşte capacitatea celor existente.

Dezvoltarea capacităţii de management a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale

• Finanţarea activităţilor de management şi logistică a furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale pentru gestionarea activităţilor şi resurselor materiale, umane şi financiare destinate grupului ţintă, inclusiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice, pentru evaluare, monitorizare şi raportare, pentru asigurarea mobilităţii etc.
• Finanţarea unor activităţi specifice de interes general, cu caracter permanent, ale ONG prevăzute la art.98 din Legea nr.448/2006 pentru gestionarea activităţilor, resurselor materiale şi umane destinate grupului ţintă, inclusiv pentru dezvoltarea procedurilor specifice, pentru evaluare, monitorizare, raportare, pentru asigurarea mobilităţii, comunicare etc.

Comentariile CDMiR

În ceea ce privește protecția minorilor, sunt lăudabile intențiile de a întări semnificativ capacitatea structurilor de asistență socială, prin digitalizare, formare și îmbunătățirea procedurilor. Acestea corespund unor puncte slabe semnalizate de societatea civilă, organizații membre CDMiR, în legătură cu integrarea străinilor minori, încă înainte de începerea războiului din Ucraina. Similar cu alte domenii, semnalăm că nu sunt calculate costurile. Acestea par a fi însemnate, dacă ne gândim, spre exemplu, la dezvoltarea unor aplicații informatice complexe sau formarea unui număr mare de asistenți sociali.

Lipsesc dintre acțiunile propuse două mari teme: reprezentarea minorilor neînsoțiți și alocații. CDMiR a atras atenția în ultimii ani că situația minorilor neînsoțiți, beneficiari ai unei forme de protecție internațională, este una dificilă, și că principalul punct slab este slaba reprezentare (legală, în primul rând), care cade în sarcina direcțiilor de asistență socială. Din păcate, aceste aspecte sunt insuficient abordate în planul de măsuri.

Opțiunea politică cu privire la alocații este simplă și clară: copiii beneficiari ai protecției temporare nu primesc alocație. Presupunem că este o decizie fundamentată pe considerente bugetare. Totuși, credem că este una nefericită, pentru că ajutorul imediat reprezentat de alocație ar fi un instrument de sprijin important.

Acțiunile ce privesc tinerii sunt mai degrabă generale și lipsite de substanță. Nu par a fi adaptate specificului tinerilor ucraineni, ci, mai degrabă, pare a fi o oportunitate pentru structurile de tineret să își întărească propria capacitate în general, pentru programele curente.

Acțiunile referitoare la persoane vulnerabile pot fi încadrate în trei direcții principale: informare, modificări legislative pentru a cuprinde beneficiarii protecției temporare în programele curente de asistență, și creșterea capacității – inclusiv cea financiară – pentru a deservi noii beneficiari. În principiu, este un ansamblu coerent de măsuri, deși are unele minusuri. Spre exemplu, alături de informare, este necesară și identificare pro-activă, la momentul trecerii frontierei sau al alegerii unei reședințe. Ar fi fost de dorit ca acțiunile cu privire la schimbări legislative să fie mai concrete, ce anume legi sau alte acte normative ar trebui schimbate, și în ce orizont de timp, cunoscând că este un proces laborios și consumator de timp.

—-

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) monitorizează implementarea Strategiei Naționale privind Imigrația. Vom informa publicul periodic, prin articole pe această temă.

Începând cu aprilie 2021, activitatea Coaliției este sprijinită prin proiectul CDMiR: o viziune comună pentru integrarea migranților și refugiaților.

Proiectul este derulat de către Fundația Consiliul Național Român pentru Refugiați, în parteneriat cu Centrul pentru Inovare Publică și Asociația Novapolis – Centrul de Analize și Inițiative pentru Dezvoltare, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org .

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.