NIEM – standardul european de referință a integrării refugiaților

În ajunul Zilei Mondiale a Refugiatului organizații și universități din 14 state membre UE lansează primul instrument european de evaluare a sistemelor naționale de integrare a refugiaților împreună cu o analiză comparativă a mecanismelor naționale de integrare.

Mare parte din prevederile Convenției privind statutul refugiaților din 1951, precum și normele UE privind azilul se referă la integrarea refugiaților. Deși de multe ori neglijate în discuțiile și dezbaterile publice, drepturile egale și măsurile de sprijin țintite direct către refugiați și beneficiarii de protecție subsidiară stau la temelia sistemului de azil al UE. Cel mai sigur mod de a obține o soluție durabilă, atât pentru nou-venit, cât și pentru țara-gazdă,  o constituie integrarea pe termen lung a refugiaților. Cu toate acestea, politicile naționale ale statelor membre nu reușesc întotdeauna să acționeze în spiritul integrării.

Marcând Ziua Mondială a Refugiatului 2019raportul de evaluare comparativ,elaborat în cadrul proiectului NIEM, relevă standarde scăzute de integrare și o lipsă de armonizare în ceea ce privește integrarea refugiaților în întreaga UE. Studiul reprezintă prima din cele 3 evaluări periodice ale modului în care guvernele naționale răspund provocărilor integrării pe termen lung a beneficiarilor de protecție. Indicatorii comprehensivi și fiabili pe care îi pune la dispoziție metodologia NIEM permit colectarea și analiza unor seturi de date semnificative privind integrarea beneficiarilor de protecție internațională. Evaluarea comparativă, bazată pe indicatori construiți pentru a surprinde specificul fiecărei țări, acoperă mecanismele de integrare din 14 state membre UE: Cehia, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Concluziile studiului acoperă o serie întreagă de dimensiuni, precum accesul la locuință, accesul pe piața muncii, educație, sănătate, dar și elemente de integrare legală, și se referă la persoanele care au dobândit deja statutul de refugiat sau o formă de protecție internațională. Analiza se bazează pe indicatori care măsoară cadrul legal și cel de politici, implementarea la nivel central și local a legilor și politicilor naționale, precum și la gradul de colaborare inter-instituțională și asumare a procesului de integrare. Rezultatele sunt prezentate în termeni de acțiuni concrete care trebuie luate de decidenți pentru a crea un cadru național de integrare a refugiaților aliniat la prevederile și standardele internaționale și europene.

Concluzii pe scurt:

  • Calitatea politicilor de integrarepentru refugiați și beneficiari de protecție subsidiară variază considerabil în cele 14 state membre UE în ciuda faptului că atât legislația UE, cât și tratatele internaționale stabilesc un set de standarde de integrare. Europa este încă departe de a oferi condiții egale pentru refugiații care intenționează să-și construiască o viață mai bună
  • Sunt foarte rare situațiile în care refugiații se bucură de suficiente condiții favorabile pentru a se integra în toate aspectele vieții. 
  • Accesul refugiaților la educație și sănătatesunt cele care necesită cele mai multe eforturi, România fiind unul dintre statele cu cele mai dificile situațiila nivel european.
  • Accesul la locuințe publice, angajare și activități vocaționale sunt domenii care necesită îmbunătățiri majoreîn toate statele, iar în România în mod deosebit. 
  • Majoritatea statelor evaluate au reușit crearea unor cadre legale mai degrabă favorabile, dar înregistrează lacune în implementarea politicilor și măsurilor care să sprijine integrarea. 
  • Barierele administrative și birocratice afectează domenii esențiale precum accesul la locuință pentru refugiații din statele membre UE. Iar în România, accesul copiilor refugiați la educație este periclitat prin proceduri care devin tot mai anevoioase de la an la an.
  • Una dintre cele mai mari provocări pentru toate statele incluse în cercetare o reprezintă implicarea propriilor cetățeni, dar și a refugiaților, în elaborarea de soluții pentru o mai bună integrare. 
  • Cele mai multe state încă nu implică suficient de mult societatea civilă și autoritățile publice locale în procesul integrării refugiaților. România este un exemplu elocvent al izolării subiectului și a lipsei de colaborare inter-instituțională în domeniu. 

Studiul comparativ la nivel european, în limba engleză, poate fi accesat aici, iar cel național dedicat României este disponibil în limba română aici   .

Proiectul NIEM: Măsurarea și îmbunătățirea integrării refugiaților, solicitanților de azil și refugiațiloreste un proiect internațional finanțat prin Fondul European pentru Migrație, Azil și Integrare în cadrul unui consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE. Partenerul național al proiectului NIEM în România este Centrul pentru Inovare Publică. Pentru mai multe detalii accesați http://www.forintegration.eu sau www.inovarepublica.ro. În cadrul proiectului este susținută crearea și dezvoltarea Coaliției pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR).